Fotografie cu ECHIPA DE TRANSPLANT: „La aterizare avem mâinile înghețate și intrăm în sala de operație”

Coordonatorii sunt cei care decid componența unei echipe de transplant și tot ei dau semnalul de plecare. De luni și până astăzi, nu a mai zburat nimeni. Nu pentru că medicilor le-ar fi frică, ci pentru că nu au mai existat organe de prelevat la mare distanță.

gândul a vorbit cu patru dintre doctorii care participă la activități de transplant: chirurgii Ionuț Manea și Bogdan Ștefan, de la Secția de Urologie a Spitalului Fundeni, chirurgul Leonard David, coleg la Secția de Hepatologie de la Fundeni cu dr. Radu Zamfir, și medicul Carmen Pantiș de la Spitalul de Urgență Oradea, spre care se îndrepta luni echipa medicală care s-a prăbușit în Munții Apuseni. Ei au povestit despre riscurile și neajunsurile pe care sunt nevoiți să le înfrunte pentru a-și face datoria: aceea de a salva vieți omenești.

„De fiecare dată când veneau cu această aeronavă se simțeau norocoși că au ajuns”

O dată la câteva zile, o echipă de medici, precum cea implicată în accidentul aviatic de luni, în care două persoane și-au pierdut viața, pleacă să recolteze un organ. Merg rar cu avionul. De cele mai multe ori merg cu ambulanța, dar au fost cazuri în care și-au folosit mașina personală pentru o astfel de misiune. „Ți se spune atât: ‘în 15 minute pleci”. Te îmbraci cu ce ai sau pleci direct în ce ești”, spune dr. Carmen Pantiș. Ea este chiar omul care aștepta, luni, la Spitalul din Oradea, echipa de medici de la București să preleveze ficatul de la o femeie de 64 de ani, aflată în moarte cerebrală. Echipă care, în cele din urmă, nu a mai ajuns. „De fiecare dată când veneau cu această aeronavă se simțeau norocoși că au ajuns cu bine. Era un avion vechi, care nu avea dotări. Se plângeau că le este frig. Stăteau lipiți de calorifer. Le pregăteam ceai și cafea ca să se încălzească”, povestește medicul de la Oradea.

Pentru autorități, dr. Pantiș este doar unul dintre medicii implicați în Programul Național de Transplant, însă pentru miile de oameni aflați pe listele de așteptare este omul care le poate salva viața.

Cum decurge o zi din viața unui medic dintr-o echipă de prelevare de organe

În timp ce se caută vinovați, se cer și se dau demisii, o nouă echipă de medici de la Spitalul Fundeni a fost formată pentru a pleca să recolteze un nou organ, de această dată la doar câțiva kilometri depărtare.

FOTO: Arhivă personală // Dr. Ionuț Manea, medic chirurg urologie de la Clinica de Chirurgie Urologică, Dializă și Transplant Fundeni

De această dată, echipa de medici a trebuit să meargă la Spitalul de Urgență Floreasca, din București, acolo unde un tânăr de 25 de ani se afla în moarte cerebrală, iar rudele lui au fost de acord să îi doneze organele. „Miercuri, în jurul orei 16.30, am fost sunat și mi s-a spus să nu plec din București și să nu îmi fac alte planuri, pentru că este nevoie de mine. S-a găsit un donator și rudele urmează să își dea acordul în scris în privința recoltării”, povestește dr. Ionuț Manea, medic chirurg urolog de la Clinica de Chirurgie Urologică, Dializă și Transplant Fundeni, care era în timpul lui liber atunci când a primit vestea. Toate demersurile au fost îndeplinite în jurul orei 2 și jumătate noaptea, iar echipa de medici de la Fundeni, condusă de dr. Manea, a început misiunea de prelevare de rinichi în jurul orei 3 noaptea. Abia la ora 8 și jumătate dimineața, medicul a ajuns din nou acasă, unde s-a culcat epuizat.

Această misiune nu a pus nicio problemă în privința transportului, însă nu puține au fost cazurile în care doctorul Manea a fost nevoit să plece cu avionul, la sute de kilometri distanță, pentru a preleva un organ. În unele dintre misiunile sale, l-a avut drept partener pe doctorul Radu Zamfir și au zburat împreună chiar cu avionul prăbușit luni, avându-l drept pilot pe Adrian Iovan.

„O astfel de misiune este una contracronometru. Nu ai timp să îți pui întrebări de genul: ‚oare vom ajunge în siguranță?”. Prelevarea de la Floreasca a fost ușoară. Transportul a fost unul terestru de această dată, dar data viitoare se poate ivi unul aerian. Poate va trebui să plec la Iași. Nu voi ezita să mă duc, chiar dacă soția mea mi-a sugerat, după tragicul accident, să renunț la astfel de misiuni, pentru că se teme pentru siguranța mea, având în vedere că avem o fetiță de 10 ani”, a mărturisit dr. Manea.

Dr. Bogdan Ștefan: „Ni se spunea că în caz de prăbușire vom fi rapid localizați. Realitatea ne-a oferit un duș rece”

Nu toți medicii mai au însă curajul să spună că se vor urca în primul avion pentru a pleca în țară, să participe la o operațiune de prelevare de organe. „Trebuie să fii inconștient să nu realizezi riscurile la care te expui atunci când te urci la borul unei aeronave. Eram acasă când s-a prăbușit avionul. Am înlemnit. În urmă cu 10 zile fusesem cu dr. Radu Zamfir și cu studenta Aura Ion la Piatra Neamț. Eu coordonam echipa de medici pentru recoltare a rinichilor, el pe cea de recoltare a ficatului. Am fost cu ambulanța, de această dată, dar au fost și ocazii când am zburat alături de dr. Zamfir pentru a merge la recoltare”, a povestit dr. Bogdan Ștefan, medic chirurg urolog de la Clinica de Chirurgie Urologică, Dializă și Transplant Fundeni.

Foto: Dr. Radu Zamfir (cel din spatele aeronavei), alături de alți doi colegi, în timpul unei misiuni de prelevare de organe. Cei trei se aflau în aeronava SMURD, singurul avion echipa corespunzător pentru o misiune de prelevare de organe 

Acesta își mai amintește că și el a zburat cu aeronava care s-a prăbușit. „Știam că era una veche, dar data viitoare când se va mai ivi ocazia să plecăm într-o astfel de misiune mă voi gândi de două ori înainte de a mă urca la bordul unui avion. Am o familie: o soție – medic, și ea la Fundeni, și un copil de doar 11 luni. Voi cere mai multe detalii despre aeronavă: cât de veche este, când a fost făcută ultima revizie. Am avut înclusiv o discuție cu soția despre aceste riscuri”, a spus dr. Ștefan.

După tragicul accident, medicii se simt vulnerabili în astfel de misiuni având în vedere modul în care au reacționat autoritățile, oamenii a căror responsabilitate era să îi salveze pe cei răniți în accident. „Ni s-a spus că în caz de accident, aeronava emite un semnal, iar astfel autoritățile ne localizează imediat după impact. Realitatea ne-a oferit un duș rece care ne-a trezit și ne-a arată că riscurile la care ne expunem sunt mult mai mari. Nu suntem plătiți pentru această activitate. Nu suntem plătiți pentru riscurile la care ne expunem. Dar o facem pentru că iubim această meserie. Nu mă simt în siguranță dacă o echipă de salvatori coordonată de ministrul Radu Stroe ar coordona și operațiunea mea de salvare, în caz de accident”, a spus dr. Bogdan Ștefan.

„Dr. Zamfir era pasionat de tehnologie. Era mereu pregătit din acest punct de vedere”

Atât dr. Bogdan Ștefan, cât și dr. Ionuț Manea au smarphone-uri, dar acest lucru nu i-ar face să se simtă mai în siguranță în cazul în care ar fi și ei victimele unui accident. „Datoria mea în caz de accident nu este să trimit autorităților coordonatele mele. După cum s-a văzut, dr. Zamfir a trimis coordonatele, dar cei care le-au primit nu au știut să le interpreteze, pentru că niște coordonate emise de un smartphone sunt diferite față de unele emise de un GPS. Smartphone-ul îți arată niște cifre, pe care cu ajutorul unui program trebuiau să le transforme în grade, minute și secunde. Este inadmisibil să lași niște oameni să moară de frig, pentru că tu, autoritate, nu ești în stare să descifrezi niște coordonate”, a afirmat dr. Ștefan.

Colegii medicului Zamfir spun că acesta era pasionat de tehnologie și că știa cum să trimită niște coordonate cu ajutorul telefonului. „Era tot timpul pregătit din acest punct de vedere. Avea la el mai multe baterii. Era pregătit pentru diferite situații, dar se pare că asta nu l-a ajutat în acest caz”, a spus dr. Manea.

FOTO: Una dintre aeronavele pe care Scoala Superioară de Aviație Civilă o închiriază Agenției Naționale de Transplant

Medicii afirmă că în fișa postului nu scrie că trebuie să fie experți în IT și spun că au colegi care nu dețin astfel de telefoane, dar și colegi care au astfel de tehnologie, dar nu știu cum să o folosească. „Datoria mea este să prelevez și să grefez un organ. Datoria mea este să am grijă de pacient”, a spus dr. Manea.

Dr. Ștefan spune că numărul victimelor putea să fie mult mai mare. „Exista riscul ca toți pasagerii să fi fost inconștienți. Cine le mai trimitea coordondatele? Peste cât timp erau descoperite victimele? Despre câți supraviețuitori mai vorbeam acum dacă toate persoanele de la bord erau inconștiente?”, se întreabă retoric dr. Ștefan.

Dr. Carmen Pantiș: „O faci din altruism, nu pentru bani”

Accidentul de luni este primul accident aviatic cu pierderi de vieți omenești în care este implicată o echipă de transplant, în 56 de ani de când această intervenție este făcută în România (nr. în 1958, prof. dr. Agrippa Ionescu a realizat primul transplant de piele din țară).  „Până acum ne-a ferit Dumnezeu. Din păcate, luni, s-a întâmplat o tragedie pentru lumea medicală: două persoane și-au pierdut viața într-o misiune de prelevare de organe. Poate de acum înainte autoritățile nu îi va mai ignora pe medicii implicați în Programul Național de Transplant și va găsi resuse să le răsplătească sacrificiile pe care le fac. Cadrele medicale plecate în misiunea de prelevare a ficatului făceau acest lucru benevol. Nu sunt plătiți pentru astfel de misiuni”, a spus Victor Zota, directorul Programului Național de Transplant.

Fiecare secundă contează, astfel că medicii care fac parte din echipele de prelevare de organe nu au timp să se gândească la felul în care autoritățile din România apreciază eforturile lor.

FOTO: Facebook // dr. Carmen Pantiș

„Ești sunat la 3 dimineața și ți se spune că pleci. O faci din altruism, nu pentru bani”, spune dr. Carmen Pantiș, medicul care are misiunea de a discuta cu rudele pacienților aflați în moarte cerebrală la Spitalul Județean de Urgență Oradea și de a încerca să le convingă să-și dea acordul pentru donarea de organe. De-a lungul carierei, a făcut parte și dintr-o echipa de medici care avea misiunea de a preleva organe. Ne vorbește chiar despre prima sa misiune: „Eram la Cluj și a trebuit să ajungem la Oradea. În astfel de situații nu ești anunțat din timp. Ti se spune atât: ‘în 15 minute pleci”. Te îmbraci cu ce ai sau pleci direct în ce ești. Era noapte. Am plecat cu ambulanța. Mergeam foarte repede. Simțeam frică și entuziasm în același timp. Este o luptă permanentă cu timpul. Când ți se spune că s-a găsit un organ compatibil cu cel al unui pacient de-al tău nu stai să te gândești la pericole. Pleci”.

Dr. Ionuț Manea: „În urmă cu 4 ani misiunea de recoltare de organe se făcea pe banii noștri”

Medicii nu prea vorbesc despre salariile mici pe care le au sau despre faptul că autoritățile îi ignoră chiar și în situații de criză, precum cea petrecută luni în munții Apuseni. Nici nu se vaită de condițiile inumane în care sunt nevoiți uneori să lucreze. „Au fost dăți în care ne-am înghesuit 12 persoane într-o ambulanță și am mers la o acțiune de prelevare de organe, stăteam precum sardinele. Am plecat anul trecut, la Iași, chiar cu aeronava care s-a prăbușit. Era așa de frig încât la aterizare aveam mâinile înghețate și am intrat în sala de operație și am prelevat rinichii. Dar, cu toate astea ne continuăm misiunea de a salva vieți pentru că uneori te simți al dracului de bine”, a spus dr. Manea, care visa de mic să se plimbe cu ambulanța. „Am ajuns medic urolog, dar soarta a făcut în așa fel încât să îmi împlinesc și visul din copilărie”, a precizat dr. Ionuț Manea.

VIDEO: Adrian Iovan pilotând avionul BN2. La bordul aeronavei se afla o echipă de medici care mergea la Iași pentru a preleva rinichi

Dincolo de toate condițiile vitrege în care lucrează, medicii se declară mulțumiți că s-au găsit bani pentru îmbunătățirea parcului auto al Serviciului de Ambulanță. „În urmă cu câțiva ani mergeam să prelevăm organe cu mașinile proprii. Nu aveam ambulanțe. Puneam mână de la mână, băgam combustibil și plecam. În perioada aia aproape toate operațiunii de prelevare de organe se făceau cu mașina personală. Au fost și dăți în care am plecat cu mașina personală în afara Bucureștiului pentru a preleva organe”, a spus dr. Bogdan Ștefan.

Medicul Ionuț Manea spune că în trecut misiunile de recoltare erau mult mai riscante. „Conduceam trei-patru ore, iar apoi intram în sala de operație. După intervenția care dura și ea cel puțin patru ore, ne urcam la volan și plecam din nou spre București. La un moment dat am refuzat să mai facem astfel de misiuni, pentru că riscurile erau mult prea mari. În urmă cu 4 ani misiunea de recoltare de organe se făcea pe banii noștri. Ni se spunea nu avem resurse, dar există un donator în Craiova. Nu puteam lăsa un pacient care avea nevoie de un transplant să moară cu zile”, a mărturisit dr. Manea.

„Când plec într-o astfel de misiune nu am timp să mă gândesc la riscuri”

Leonard David este medic primar chirurgie generală de la Institutul Clinic Fundeni și coleg cu dr. Radu Zamfir, cel care a fost implicat luni după-amiază în accidentul aviatic din munții Apuseni. Este unul dintre oamenii de la Institutul Hepatic Fundeni care coordonează echipe de doctori special pregătite să preleveze organe, la fel ca dr. Zamfir.

Foto: Arhivă personală // Dr. Leonard David, medic primar chirurgie generală de la Institutul Clinic Fundeni, coleg cu dr. Radu Zamfir, chirugul care a fost la bordul aeronavei care s-a prăbușit în Munții Apuseni

Adrian Iovan le-a dat medicilor sendvișurile sale: „Luați-le voi: Aveți mai multă nevoie ca mine”

De șapte ani face parte din astfel de echipe și tot de atâta timp pleacă de acasă conștient de riscul că poate să moară într-un accident precum cel petrecut luni. „Mi-am făcut stagiatul în Franța, acolo unde un elicopter cu o echipă de medici care a plecat la o misiune de prelevare de organe s-a prăbușit. Erau șase oameni și toți au murit. Accidentul petrecut în urmă cu două zile m-a marcat,sigur că îmi e teamă, dar asta nu mă va împiedica să îmi continui misiunea: aceea de a salva viețile oamenilor”, a spus dr. David.  

Adrian Iovan a pilotat nava cu care medicul a efectuat mai multe misiuni de prelevare de organe. „Era un om deosebit. Aveam mare încredere în el. Dincolo de faptul că era un profesionist, era un om bun. Într-una din misiuni ne-a dat nouă, medicilor, să mâncăm sandvișurile pe care le avea într-un ghiozdan. Ne-a spus: ‚Luați-le voi. Aveți mai multă nevoie decât mine””, și-a amintit dr. Leornard David.

Medicul se consideră norocos pentru că în cei 7 ani de când participă la intervenții de prelevare de organe nu a fost implicat în niciun fel de accident. „Tot ce pot să spun e că am întâlnit condiții meteo precare. Atunci când plec într-o astfel de misiune nu am timp să mă gândesc la riscuri. Sunt conștient de ele, dar pentru mine, ca și pentru ceilalți medici faptul că particip la o activitate de prelevare de organe înseamnă un act științific. Momentul prelevării este un spectacol al anatomiei umane, care ajută la formarea ta ca și medic chirurg”, a mai spus dr. Leonard David.

Mesajul medicilor către autorități: „Nu avem cuvinte. Tot ce putem face e să le întoarcem spatele”

Medicii se declară dezamăgiți de felul în care au reacționat autoritățile. „Este inadmisibil să declari public că nu există nicio celulă de criză atunci când ai un avion prăbușit, la bordul căruia se aflau 7 persoane. Cu astfel de persoane nu te mai poți simți în siguranță să pleci în misiuni, pentru că ți se dă de înțeles că accidentul nu este o prioritate pentru ei. În aceste condiții nu avem niciun mesaj pe care să le transmitem. Nu avem cuvinte. Tot ce putem să facem este să le întoarcem spatele”, a spus revoltat dr. Bogdan Ștefan.

Dr. Ionuț Manea spune că este decepționat de reacția șefului de la Sănătate, Eugen Nicolăescu, care în ultimele două zile nu a avut nicio apariție publică pe acest subiect. „Tot ce a făcut a fost să transmită în ziua accidentului un comunicat prin care să le transmită familiilor celor care se aflau la bordul aeronavei prăbușite să stea liniștite că persoanele în cauză vor primi toate îngrijirile de care au nevoie. Dar, nici măcar asta nu ne determină să renunțăm la misiunea noastră”, a spus dr. Ionuț Manea. 

România, codașa Europei la capitolul transplanturi

Luni după-amiază 4 medici: dr. Radu Zamfir (Fundeni), dr. Valentin Calu (Spitalul Fundeni), dr. Sorin Ianceau (Spitalul Municipal Beiuș), dr. Cătălin Pivniceru (Spitalul Sf. Maria din București) și Aurelia Ion, o studentă de la Institutul Medico-Mililar București, s-au urcat, în jurul orei 14 în aeronava pilotată de Adrian Iovan și Răzvan Petrescu, în București, cu misiunea de a pleca la Oradea, de unde trebuiau să ia un ficat de la o persoană de 56 de ani, aflată în moarte cerebrală și să îl aducă la Fundeni pentru o femeie de 52 de ani, bolnavă de ciroză și cancer hepatic cu doi noduli pe ficat.

FOTO: Mediafax // Liviu Adăscăliței // Dr. Radu Zamfir, medicul care a supraviețuit accidentului aviatic de luni din Muniții Apuseni în care două persoane și-au pierdut viața

Două ore mai târziu, aeronava s-a prăbușit în munții Apuseni. Două persoane și-au pierdut viața: Adrian Iovan și Aura Ion.

Anul trecut în România s-au făcut 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat și unul de cord, arată datele Agenției Naționale de Transplant. Numărul acestora este dublu față de cel din 2012.

Cu toate astea, cifrele ne situează pe un ultimul loc la acest capitol la nivel european. Datele arată că în Europa media donatorilor este de 20 de persoane la 1 milion de persoane, în timp ce în România media este 7 donatori la 1 milion de persoane.   

Cifrele mai arată că pe lista de așteptare se mai află în jur de 3.600 de persoane, dintre care 2.688 de pacienți care așteaptă un rinichi, 242 de persoane care au nevoie de un transplant de ficat, 850 de persoane care așteaptă un transplant de măduvă și 21 de pacienți care așteaptă o inimă.