În Sălaj, au stopat virusul pestei porcine ÎN PĂDURE. Ministrul Petre Daea îl combate cu DOJENI și RECOMPENSE pentru cadavre de porci

O investigație jurnalistică demarată de Gândul pe urmele pestei porcine africane (PPA) în România a descoperit niște adevăruri simple. În sudul țării, virusul a fost adus peste Dunăre de mistreții din Ucraina, pe care nimeni nu i-a monitorizat. De la cadavrele lor, alte animale și mai ales oamenii, l-au răspândit în gospodării și ferme. Măsuri de prevenție – ioc, iar filtrele la ieșirile din localitățile cu focare de virus funcționau doar 8 ore pe zi, conform programului legal al oricărei prăvălii sătești. Singurele exploatații comerciale care au scăpat până acum, pierd zeci de mii de euro pe zi cu menținerea unui cordon de biosecuritate, dar mai ales din cauza interdicției de a mai vinde carne și a suprapopulării din ferme. Administratorii lor cer schimbarea legislației și compensarea pagubelor, dar – cel puțin deocamdată – ANSVSA despăgubește doar fermierii și gospodarii ai căror porci au fost omorâți în urma epidemiei. Și nu sunt puțini: 353.914 până la data de 18 octombrie.

Despăgubirile plătite până la aceeași dată depășesc 90,5 milioane de lei (adică 20 de milioane de euro), anunță ANSVSA, care se laudă cât de prompt au ajuns banii la 7.500 dintre proprietarii afectați. Nu mai suflă o vorbuliță despre economia de 6 milioane de euro raportată la bugetul de stat înainte de rectificare, prin realizarea din birou a inspecției veterinare de primăvară. Care a dus instituția în situația de a raporta, până pe 18 octombrie, 1.021 de focare de PPA în 260 de localități din 14 județe. Și cifrele continuă să crească în sudul țării.

Când investigația Gândul s-a mutat în zona de nord vest a României, unde virusul a ajuns prin carne și preparate din carne de porc infestat cu PPA adusă din Ucraina de comercianți locali, am constatat că aplicarea măsurilor din manualul de prevenție și combatere a PPA a fost  suficientă ca epidemia să fie stopată în focarele de apariție. Mai precis, proverbiala seriozitate ardelenească cu care au fost aplicate.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1032. Pe cine a trimis Zelenski ambasador în Turcia/Bilanțul atacului asupra Kievului

08:15

VIDEO EXCLUSIV Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „Trebuie să dezvoltăm o INDUSTRIE care să furnizeze echipamentele necesare tranziției la energia verde”

08:00

După întâlnirile pe care le-am avut cu directorii DSVSA Satu Mare și Bihor, am mers la Zalău. Sălajul este unul dintre cele trei județe din nord vestul României în care au fost declarate focare de PPA. Primul, pe data de 24 iulie. Deosebirea, extrem de importantă, este că, față de toate celelalte județe, în Sălaj, virusul descoperit în cazul a patru porci mistreți nu s-a difuzat în gospodăriile oamenilor și nici nu a afectat vreun porc domestic.

Insinuarea bolii în Sălaj

Primul focar de PPA, confirmat pe 24 iulie, s-a înregistrat pe raza Fondului de vânătoare 30 Carastelec, Pădurea Meja, comuna Măeriște, la doi porci mistreți, în apropierea limitei de județ dintre Satu Mare și Bihor. Drept urmare, au fost declarate „zone infectate” mai multe fonduri de vânătoare administrate de Asociația de Vânătoare Silvana Ardelenească.

Cel de-al doilea focar a fost confirmat pe un alt fond de vânătoare, aflat la mică distanță de zona Carastelec. „Virusul pestei porcine africane a fost depistat în județul Sălaj la un porc mistreț în vârstă de 3 luni, de pe Fondul de vânătoare 22 Panic, la aproximativ 13 kilometri de primul focar”, anunța un comunicat al DSVSA Sălaj.

Cel de-al patrulea – și ultimul – caz din județ a fost confirmat la un alt porc mistreț vânat pe același fond de vânătoare: 22 Panic.

Blitzkrieg

Imediat au fost impuse măsuri drastice, conform hotărârii adoptat de Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor (CLBL) Sălaj, în data de 3 august, în ședință extraordinară.

Potrivit planului de măsuri, din respectivele fonduri de vânătoare „se vor recolta integral mistreții, prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă și dibuire”. De asemenea, „se interzice circulația animalelor domestice (ovine, caprine, bovine) în pădurile din zona afectată, inclusiv transhumanța, recoltarea ciupercilor sau a fructelor de pădure, precum și accesul, din orice motive, a persoanelor neautorizate în aceste păduri”.

Totodată, au fost interzise organizarea de târguri de animale, expoziții sau orice alte evenimente care implică mișcarea animalelor, în special a porcinelor.

„Neanunțarea medicului veterinar de liberă practică împuternicit despre îmbolnăvirea, moartea porcinelor din exploatația proprie, abandonarea cadavrelor de porcine, produselor, subproduselor rezultate din sacrificarea acestora în locuri neautorizate, vânzarea cărnii sau produselor provenite de la animale bolnave, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau cu amendă,” se precizează în document.

„Suntem singurii care am ținut boala în pădure”

Pe directorul executiv al DSVSA Sălaj l-am prins la sfârșitul programului. „”Nu-i problemă, că eu n-am program,” mi-a spus, firesc, doctorul Mircea Adrian Martin. I-am precizat scopul și durata vizitei și, după ce a obținut, telefonic, ok-ul prefectului, a fost de acord să stăm de vorbă.

Am început discuția întrebându-l despre stadiul bolii, în Sălaj.

„Dintre județele afectate de pesta porcină, Sălajul e singurul din regiunea de nord vest unde boala nu a ajuns în gospodăriile oamenilor,” îmi spune directorul.

Potrivit ANSVSA, în regiune au fost declarate 35 de focare, înregistrate în gospodăriile populației (în județul Satu Mare – 7, iar în județul Bihor – 28) și 15 focare la porci mistreți (Satu Mare – 10, Bihor – 1, Sălaj – 4).

„În județul nostru, am avut doar patru cazuri de PPA și doar la mistreți. În rest, nu există focare la porcul domestic. Și nici la mistreț nu mai avem noi cazuri, deși, de la data declarării ultimului caz de boală, s-au făcut vânători intensive, iar pentru probele recoltate nu s-a diagnosticat nici un caz pozitiv. Practic, avem patru situații – trei mistreți morți și unul împușcat, conform măsurilor dispuse prin hotărârile CLCB,” precizează Mircea Adrian Martin.

Potrivit spuselor sale, cazurile de mistreți morți s-au înregistrat la numai 10-15 kilometri de cele înregistrate la Supur, județul Satu Mare. „În consecință, ținând cont de comportamentul mistreților, care migrează în căutarea hranei între 30 și 40 de kilometri pe zi, consider că animalele afectate au venit din acele zone,” spune directorul.

Dar cum au acționat cei de la Direcție, astfel încât, spre deosebire de toți ceilalți, virusul să nu iasă din pădure?

„Atât autoritatea cât și noi, ca instituție, odată cu apariția în România a cazurilor de PPA, am întreprins o serie de măsuri preventive de informare și conștientizare a populației vizavi de riscul apariției acestei boli. Ulterior declarării focarului de boală, la Satu Mare, am adoptat o serie de măsuri în CLBL, o hotărâre care a stabilit măsuri concrete și precise, toate îndreptate către limitarea apariției și transmiterii bolii din mediul silvatic în gospodăriile populației.”

Martin e convins că numai prin implicarea tuturor factorilor locali, începând de la personalul DSVSA, Instituția Prefectului, celelalte instituții din județ, primării și până la cetățeni, a fost posibil că boala să nu intre în gospodăriile populației.

„Așa cum am declarat, chiar de la data apariției primului focar, măsurile luate prin Hotărârea CLBL au fost limitare a circulației porcului domestic, interzicerea târgurilor de animale pentru specia porcină, măsurile preventive care țin de biosecuritatea exploatațiilor comerciale, a asociațiilor de vânători și, implicit, a cetățenilor din gospodării/exploatațiile non-profesionale, toate făcând ca, până la această dată, răspândirea virusului să fie limitată.”

Directorul mai precizează că Direcția este focalizată, în principal, asupra zonelor afectate, unde boala a fost declarată și unde monitorizează întreaga populație de mistreți. „Am intensificat vânătorile și uciderea mistreților din acele zone, cu testare de laborator pentru PPA. Avem, astfel, un barometru a ceea ce se întâmplă, prin examinarea mistreților împușcați, în zonele afectate, precum și prin intensificarea vânătorilor în zonele neafectate și testarea tuturor mistreților împușcați”.

Adrian Martin arată că viteza cu care acționează Direcția la această dată este destul de mare, dat fiind existența, în cadrul instituției, a unui laborator acreditat, pentru respectivele testări, ceea ce elimină eventuale întârzieri, ba, chiar aduce un câștig de câteva ore în aplicarea măsurilor necesare.

Îl întreb câți porci mistreți au fost vânați până la acea dată, declarându-mă surprins de faptul că niciun alt exemplar nu a fost înregistrat ca purtător de virus.

„Sezonul de vânătoare în fondurile neafectat se întinde din 1 februarie 2018 până la 31 ianuarie 2019. Până astăzi, au fost vânați peste 400 de mistreți, dintr-un efectiv total de 1.800, care urmează să fie împușcați în județ Sălaj. Deja avem un procent destul de ridicat de animale vânate și testate. Și pe fondurile afectate, s-au făcut, de asemenea, vânători, într-o perioadă scurtă de timp. Îmbucurător este faptul că doar la un mistreț din zonele afectate a fost depistată boala,” spune doctorul Mircea Adrian Martin, cu o satisfacție bine temperată.

Diferențe majore

Ce ar mai fi de spus, câtă vreme sudul a ajuns la un bilanț catastrofal după patru luni de teroare și ucidere a unui număr impresionant de porci, bolnavi sau nu, iar în nord, după aceeași perioadă de timp, majoritatea focarelor sunt stinse? Sau după ce, în Sălaj, virusul a fost, pur și simplu, izolat și stopat la liziera pădurii?

Poate ar merita trecute în revistă metodele descoperite de ministrul Petre Daea: dojana la tv și recompensa pentru cadavre de porci.

„Îmi pun mereu întrebări. Cum poate să ajungă două cadavre de porci domestici în pădure și tocmai la marginea Teleormanului, la 500 de metri în apropiere de județul Olt. Iată că poate un nesăbuit, un om care nu a înțeles, a putut să facă acest rău mare, pentru că a creat un focar. Prin mâna omului, am creat un focar și iată posibilitatea de contaminare a unei zone și crearea unor serii întregi de probleme, pe de o parte forța umană, iar, pe de altă parte, costuri pentru acțiunile care trebuiesc susținute,” se plângea luni seara, într-o emisiune la TVR 1, Petre Daea.

„În încercarea de a împiedica răspândirea virusului PPA, ANSVSA a apelat la stimularea găsirii de cadavre de suine”, anunța același ministru, în urmă cu câteva zile. Autoritățile oferă 225 de lei celor care identifică resturi de porci mistreți în păduri și 65 de lei pentru resturile identificate de la porci din gospodării.

Măsuri concrete: oamenii își taie „porcul de Crăciun” în octombrie

În realitate, pe 17 octombrie s-au găsit, într-adevăr, resturile unui porc mort, infestat cu PPA într-o pădure din localitatea Slobozia Mândra din Teleorman. Dar al doilea caz, apărut joi, la un porc dintr-o gospodărie din satul Cucuieți, Teleorman? Dar al treilea, apărut sâmbătă, într-o gospodărie din satul Scrioaștea, Teleorman? Dar al patrulea, confirmat luni, într-o gospodărie din comuna Ștorobăneasa, în apropierea Alexandriei? Evoluția pare cunoscută, iar singurele măsuri, în afară de stupidele recompense, le iau oamenii, care au început să-și taie „porcul de Crăciun” la sfârșit de octombrie.

„Toți cunoscuții mei care au porci au decis să nu mai aștepte și să-i taie,” declara pentru Mediafax un sătean din Scrioaștea. „Nu vedeți că apare un caz pe zi? Păi cine mai are răbdare să aștepte? Și eu o să tai porcii zilele astea și terminăm toată îngrijorarea. Nu mă tem că ar putea să fie bolnavi. Boala asta are niște simptome. Și n-a fost cazul.”

La televizor, ministrul Daea continuă sa aburească lumea cu povești vănătorești. În emisiunea de la TVR, îi lăuda pe comisarul pentru Agricultură Phil Hogan și pe cel pentru Sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis că ar fi „mai români decât românii” și ne ajută din răsputeri că combatem PPA.

„Am găsit sprijin la Comisia Europeană. Comisarii europeni au fost mai români decât românii,” spunea Daea. „Iată că au alocat aceste 43 de milioane de euro, care au fost dați pentru a se putea interveni rapid în zonele pentru eradicarea bolii. Acești doi comisari au cuplat imediat la situația deosebită pe care o are nu numai România, ci și alte state ale Uniunii Europene.” 

În realitate, Comisia Europeană a trimis o echipă care face un audit, pentru a înțelege cauzele vitezei cu care epidemia de PPA face ravagii în România și a vedea dacă s-au aplicat măsurile de prevenție. Iar cele 43 de milioane de euro, nu sunt alocate, ci România solicită REALOCAREA lor din bugetul Programului Național de Dezvoltare Rurală, pentru laboratoare si alte măsuri de prevenție. Și nu în ultimul rând, cei doi comisari „mai români decât românii” nu i-au lăsat lui Daea, după ce s-a afișat cu ei pe la Zilele Recoltei, decât niște… promisiuni de sprijin.