ÎNGERUL COPIILOR. Lecția de viață a profesorului Giuran: „Dau totul să-i ajut pe oameni”

Ajuns la 86 de ani, Ion Mihai Giuran s-ar putea lăuda doar cu bogăția sufletească. Nu o face însă. Stă așezat pe patul acoperit cu pături și vorbește aproape șoptit despre viața lui. 14 ani a trecut, în tinerețe, prin temnițele comuniste, cel mai mult la Aiud. „La Gherla, ne-au băgat foarte mulți într-o încăpere, nu aveam aer să respirăm, iar până dimineața foarte mulți au murit. Am supraviețuit pentru că am stat lângă ușă, care avea un gol de două degete sub ea”, își aduce aminte Mihai Giuran. A supraviețuit ororii comuniste și a reușit să fugă din țară în anii 70, cu ajutorul unor prieteni.

S-a întors după 1989, iar agoniseala de-o viață și-a împărțit-o cu cei cu care soarta nu a fost atât de darnică. Donația sa către maternitatea din Slatina l-a adus pe prima pagină a ziarelor și în jurnalele televiziunilor.

„Am văzut apelurile repetate la televizor, «ajutați copiii născuți prematur!». Atunci m-am hotărât să donez eu două incubatoare. Sunt foarte scumpe, asta e problema! Dar mai este și o altă problemă, că oamenilor bogați nici nu le pasă, nu vor să audă de așa ceva. Mai bine se duc la vânătoare sau la o distracție undeva. Nu se gândesc să doneze ceva pentru copiii ăștia care sunt, până la urmă, români, viitorul țării și neamului acesta”, spune profesorul, care nu are copiii, dar care s-a gândit să-i ajute pe micuții care vin pe lume mai devreme.

Bătrânul spune că ajutorul vine tot de la oamenii săraci: „Nimeni nu se gândește la asta și cel mai bun ajutor vine tot de la oamenii săraci. Vin și dau puțin, dar dau, pe când cei bogați nu dau”.

Donația în valoare de peste 20.000 de euro a lui Giuran pentru Maternitatea Slatina nu a reprezentat un gest singular de bunătate. De mai mult timp, bărbatul în vârstă de 86 de ani, ajută copiii unei familii nevoiașe din Slatina, care nu reușește să le asigure nici măcar hrana. Este vorba de două fetițe, în vârstă de șase și zece ani, cărora Ion Mihai Giuran le oferă mâncare și chiar le ajută la teme, el fiind profesor de limba engleză.

„Au venit și ieri fetițele aici, au tăiat hârtii, s-au jucat. Una are cinci ani și jumătate – șase, iar cealaltă zece ani. Le ofer cazare, le dau mâncare, le întreb ce vor să mănânce, le aduc tot ce vor ele. Acasă, la părinți, n-au. Mama lor are probleme de sănătate, nu poate, iar tatăl nu are serviciu. Sunt săraci lipiți pământului și le-am luat eu să le cresc. Am trăit 30 de ani în Anglia și le învăț engleză. Una din ele a și început să învețe câte ceva. Dar au teme prea mari date de la școală și nu reușesc să le facă, așa că de engleză au mai puțină grijă. Sistemul este foarte diferit față de Anglia”, a declarat bătrânul.

Ion Mihai Giuran a vorbit și despre celebritatea pe care a dobândit-o deși nu și-a dorit-o, după ce a donat incubatoarele Spitalului Slatina. Reprezentanții mass-media l-au urmat chiar și la vot.

„Au mai venit de la presă și m-au întrebat tot felul de lucruri. A venit o echipă care m-a urmat chiar și la vot. După părerea mea este rău că nu au votat mulți dintre tineri pentru că, în felul ăsta se modifică cifra reală de votanți și de multe ori influențează pe cei care au șanse mai mici”, a mai spus Giuran.

În timpul interviului, îi sună telefonul. „Este în regulă, este «allright»! Mulțumesc!”, răspunde. E unul dintre prietenii care îl sună să se asigure că totul este bine.

La scurt timp după ce a revenit în România, profesorul Giuran a început să facă acte de caritate, la Slatina. Astfel, în 2002, ajută Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” să înființeze o secție de limbă engleză, prilej cu care donează peste 350 de volume.

Giuran vrea să continue donațiile către bibliotecă și, după Sărbători, își va da toate cărțile pe care le are în casă, volume de valoare inestimabilă.

„Toate cărțile pe care le am sunt în limba engleză. Eu n-am cărți românești decât câteva, de religie, că asta îmi place foarte mult. Acum, pentru că n-o să trăiesc veșnic, vorba aceea, le dau și pe acestea la Biblioteca Județeană, la secția de limba engleză pe care eu am înființat-o. Acolo, dacă vă duceți, veți vedea o bibliotecă de limbă engleză care nu mai există în țară. Această bibliotecă este publică. Mai sunt biblioteci de limbă engleză, pe lângă facultățile de specialitate, dar au acces la ele doar studenții și profesorii. Biblioteca din Slatina are ceea ce nu au multe biblioteci, volume pe care eu le-am adus cu multă cheltuială din Anglia. După Sărbători va veni cineva să le ia și pe acestea”, povestește bătrânul.

„Dau totul să-i ajut pe oameni, pe români”, spune Ion Mihai Giuran, atunci când vorbește despre donațiile sale. El și-a dedicat viața faptelor bune, donând, de-a lungul timpului, o casă și un apartament unor oameni nevoiași.

„Am mai avut proprietăți, în afară de acest apartament în care locuiesc, dar le-am donat. Am dat o casă unei doamne și familiei sale care aveau o situație grea. Mai vine și îmi mai face mâncare, din când în când, când poate. Este o casă pe strada Tudor Vladimirescu, din Slatina, are și grădină, iar doamna este foarte fericită să meargă mereu acolo. Am cumpărat un apartament în cartierul ANL, un apartament cu trei camere, unei familii care stă și acum acolo. L-am donat lor că aveam cu ce să cumpăr. Sper să mai pot face încă multe lucruri și de acum încolo. Eu, din fericire, am o pensie bună, foarte bună și dacă economisesc pot să ajut și dau totul că n-am ce să fac cu banii. Ce să fac cu ei? Dau totul să-i ajut pe oameni, pe români”, a mai spus Ion Mihai Giuran.

Ionuț JIFCU