JOCURI PENTRU OAMENI MARI: Coloniștii din Catan și Dixit, noile atracții ale românilor

Adunați în jurul unei mese, șase băieți și fete chicotesc. Cineva dă cu zarul, iar ceilalți izbucnesc în râs: „Ce noroc ai!”. Pe masă, în fața lor, stă întinsă o hartă pe care fiecare și-a adjudecat deja un teritoriu. În seara aceasta au intrat în pielea „Coloniștilor din Catan”. După o zi obositoare la lucru sau la facultate, Creative Board Gaming (CBG) este locul unde adulții redevin copii. Sala de joacă, una dintre cele trei existente la ora actuală în București, pune la dispoziția celor ce-i trec pragul sute de board games: le poți juca acolo sau le poți cumpăra.

Totul a început, cum era de așteptat, dintr-o joacă. Ioanei Mocanu, fondatoarea CBG, i-a venit ideea în timpul unei petreceri organizate cu prilejul zilei sale de naștere. Cu prietenii în jur, ei înșiși pasionați de jocurile de societate, tânăra s-a întrebat dacă nu cumva hobby-ul său poate fi transformat în ceva mai mult de atât.

„Ideea a apărut la o petrecere de ziua mea. Ne gândeam ce frumos este să ne jucăm board games – pentru că asta făceam în momentul respectiv – și ne-a venit ideea să mutăm colecția de jocuri undeva unde să aibă acces mai mulți oameni. Și așa a apărut tot conceptul de board gaming”, a povestit ea într-un interviu acordat gândul.

EXTERNE Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a căpătat o nouă funcție: cea de co-președinte al Grupului Bilderberg

21:53

ACTUALITATE Spectaculoasele decorațiuni de la Casa MIȚA BICICLISTA au fost deteriorate și chiar doborâte de vântul puternic din Capitală

21:39

FOTO: Gândul

Șase luni mai târziu planul său se concretiza, iar Creative Board Gaming (CBG) – magazin și sală de board games – își deschidea ușile comunității încă tinere a jucătorilor.

„Totul a pornit din pasiune, din faptul că și prietenilor noștri le plăcea și am văzut că exista o deschidere către treaba aceasta. Pentru că încă este în dezvoltare fenomenul, ne-am gândit să contribuim și noi cu ceea ce putem la formarea comunității și la descoperirea de către oameni a acestor jocuri”, a explicat Ioana.

„Coloniștii din Catan”, jocul „fenomen„

Acum, împreună cu Laurențiu Panchis, Cosmin Toma și Daniel Trușcă, tânăra administrează CBG: au grijă ca pe rafturi să aibă întotdeauna cele mai noi sau populare jocuri, organizează competiții, lansări pentru orice board game nou apărut, iar celor încă novice în domeniu le oferă sfaturi, recomandări sau asistență. Peste 100 de titluri se găsesc în sala CBG. Cel mai căutat este însă „Coloniștii din Catan”, pentru care, anual, se organizează chiar și un campionat național.

„E amplu fenomenul, cel puțin în afară, și mă bucur că a venit și la noi„, a spus Ioana Mocanu. „Acest joc este popular pentru că oferă, din punctul meu de vedere, o experiență frumoasă pentru orice categorie de jucători, pentru orice stare de spirit ai în momentul respectiv. Este un joc interactiv, cu multe negocieri, cu reguli care se învață repede, dar de fiecare dată descoperi alte perspective și are și foarte multe extensii pentru a fi diversificat”, a adăugat ea.

De altfel, popularitatea acestui joc s-a văzut anul trecut și în piață: în lanțul librăriilor Cărturești, „Coloniștii din Catan” (jocul de bază) a fost cel mai vândut board game. Topul a fost completat de „Saboteur”, „Dixit”, „Carcassonne” și „Activity” (original), potrivit datelor furnizate la solicitarea gândul.

O comunitate destul de numeroasă începe să se adune însă și în jurul jocului „Magic: The Gathering”. Creat de matematicianul american Richard Garfield, acesta a fost lansat în anul 1993. De atunci a fost în permanență reînnoit.

„La acest joc este interesant pentru că tot timpul se schimbă, este foarte dinamic. Periodic, la trei luni de zile, apar noi produse. Așadar, îmi oferă mie, ca jucător, posibilități nenumărate de a-mi face o strategie – pot veni la un concurs cu un pachet de cărți total atipic, la care să nu se aștepte nimeni și să câștig”, a povestit Laurențiu Panchis, unul dintre asociații CBG.

El însuși un „fan înrăit” al jocului, tânărul a participat la diverse competiții, în speranța că va avea șansa să ajungă în echipa națională „Magic: The Gathering”. Nu a reușit însă să ajungă la această performanță, pentru că, spune el, nu a avut posibilitatea să aloce suficient timp antrenamentului.

„Cei mai mulți jucători de succes practic fac asta ca pe un job„, a explicat Laurențiu.

FOTO: Gândul

„Am participat și eu la campionatul național pentru calificarea în echipa României, fiindcă în fiecare an se stabilește o echipă națională în funcție de acest concurs. Se țin mai multe astfel de competiții în țară, nu numai în București, și primul clasat de la fiecare concurs, plus un jucător care vine din mediul online – fiindcă se poate juca și online – formează echipa României, care merge mai departe la competiții internaționale  (…) Pe partea de evenimente (dedicate acestui joc, n. red) există o adevărată infrastructură, nu numai la nivel local. Sunt competiții foarte mari, la care participă poate chiar și peste 10.000 de oameni. E foarte interesant mediul de acolo, fiindcă toți oamenii aceștia au un numitor comun, iar jocul acesta fiind mai competitiv, de multe ori se iscă situații mai ciudate și este nevoie, ca într-un sport, de un arbitru”, a adăugat el.

Profilul jucătorilor: tineri cu vârsta între 20 și 35 de ani, cu „un minim de cultură”

Așadar, în Occident aceste jocuri fac parte din cultura societăților. În România în schimb, piața a început să se dezvolte în special în ultimii ani, când au apărut mai multe locuri unde poți să joci board games sau de unde poți să cumperi astfel de produse.

„E adevărat că nu sunt încă multe locații precum noi, specializate pe asta și atât, însă faptul că mai apar și piața se dezvoltă este un lucru bun și cu certitudine ea crește. Iar faptul că jocurile au ajuns să fie punct de atracție în cafenele sau sunt vândute în librării și hipermarketuri înseamnă că există cerere (…) Deschiderea este foarte mare. Pe majoritatea celor care vin la CBG îi conving prietenii lor. E o activitate foarte plăcută, în care nu doar te recreezi, dar îți pui și mintea la contribuție. Sunt jocuri de imaginație, de strategie, fiecare cu gustul lui„, a precizat Ioana Mocanu.

FOTO: Gândul

Cine sunt oamenii care aleg să-și petreacă timpul liber în sala CBG? „Există un profil”, explică Ioana.

„Sunt persoane care agreează ideea de recreere îmbinată cu a-ți pune mintea la contribuție. Nu este ceva solicitant sau elitist, este doar ideea de a sta civilizat la masă cu prietenii tăi, a socializa cu ei și a ajunge să te surprinzi chiar tu pe tine cu reacțiile pe care le ai în anumite circumstanțe. Publicul țintă este format din  persoane cu vârste între 20 și 35 de ani, care au trecut de perioada de agitație și zbânțuială și ajung să aprecieze o astfel de activitatea care îți stimulează și imaginația și creativitatea. De asemenea, este vorba despre persoane care au un minim de cultură, încât să înțeleagă cu ce-i poate ajuta și în ce constă farmecul acestor jocuri. Dar am constatat că, din fericire, sunt mulți oameni care se încadrează în această categorie. Noi încercăm să ne adresăm unei game cât mai largi de public. Facem tot felul de evenimente pentru începători, în care îi invităm să vină și să descopere și să vadă dacă le place, facem evenimente și pentru cei avansați”, a adăugat ea.

FOTO: Gândul

Tot la CBG se desfășoară și un curs de șah pentru copii, dar și diverse ateliere. Unul dintre cele mai inedite îi invață pe participanți cum să-și creeze propriile jocuri.

„Avem plăcerea să vedem aici persoane de toate vârstele. Chiar weekendul trecut au venit doi băieți, au cerut un șah, au stat la masă și au jucat cât le-a făcut plăcere. Este în continuare un joc nu doar cunoscut, ci și activ încă”, a afirmat fondatoarea CBG. „Noi nu acoperim doar concursurile tradiționale care se țin la nivelul întregii țări, ci și evenimente mai deosebite, precum ateliere creative cu un subiect inedit – spre exemplu, cum să-ți creezi propriul joc. Avem un trainer care a făcut o facultate de Game Design în Anglia și îi învață pe oameni cum să-și transpună ideile într-un joc. Avem concursuri de puzzle, ateliere unde oamenii pot să-și picteze tricouri cu personajele preferate din jocuri, campionate pentru «Coloniștii din Catan» și «Carcassonne»”, a completat tânăra.

Așadar, cei care doresc să joace board games la CBG în timpul săptămânii (luni – joi) trebuie să plătească o taxă de 7 lei, iar în weekend (vineri – duminică), 12 lei. În schimbul acestei sume poți să petreci oricât timp vrei și să joci oricâte jocuri dorești. Există și abonamente –  Part Time Gamer, Full Time Gamer și Epic Gamer -, însă începând cu 14 februarie, când sediul Creative Board Gaming va fi mutat într-un spațiu mai mare, sistemul se va schimba ușor, a subliniat Ioana Mocanu.

De ce se joacă adulții

Și totuși, de ce simt adulții nevoia să se joace? Chiar dacă ponderea timpului petrecut în astfel de activități este diferită la persoanele mature față de copii, semnificația nu se schimbă. În plus, jocul poate contribui la menținerea sănătății mintale.

„Jocul este o activitate distractivă în sine, care nu urmărește atingerea unui scop și care pune în acțiune abilitățile creative ale unei persoane”, a explicat pentru gândul Ștefania Dobre, psiholog clinician.

„Ponderea timpului petrecut în activități de joc este diferită la adulți față de copii, de cele mai multe ori jocul asociindu-se cu momentele de relaxare și timp liber la vârsta adultă. (…) Este, de asemenea, un mod de a învăța lucruri noi sau de a ne dezvolta creativitatea. Jocul este un mod plăcut de a relaționa cu ceilalți, fie ei persoane apropiate – dacă ne gândim la partenerii de cuplu sau proprii copii -, dar și cu colegii de muncă. Cu siguranță, jocul este un catalizator al stării de bine, din mai multe motive: reduce stresul, îmbunătățește funcționarea creierului, dezvoltă gândirea creativă, ne menține o stare de bine și un sentiment de tinerețe, ne îmbunătățește relațiile. Jocul este un factor important de protecție pentru dezvoltarea unor probleme emoționale, cum ar fi depresia„, a mai precizat aceasta.

FOTO: Gândul

Pe de altă parte, specialiștii atrag atenția și asupra pericolului unei „extreme”, mai ales în cazul jocurilor video sau a celor online.

„Când vorbim despre dependența de jocuri video, ne referim la o problemă de sănătate mintală, despre care începem să știm din ce în ce mai multe în ultimul timp”, a precizat Ștefania Dobre. „Persoanele care au dezvoltat o dependență petrec multe ore în fața calculatorului în defavoarea unor activități cu familia și prietenii. Ele își pot pune la risc locul de muncă sau relațiile de familie. De cele mai multe ori, gândul lor se îndreaptă spre jocuri atunci când sunt implicate în altă activitate și trăiesc cu disconfort perioadele în care nu se află în fața calculatorului. Mecanismele neuronale prin care se formează dependența par să fie aceleași cu cele legate de dependența de alcool sau droguri și vizează centrii de percepere a plăcerii din creier. În prezent se lucrează la dezvoltarea unor metode de intervenție eficiente pentru astfel de probleme”, a conchis psihologul.

Operator imagine: Romică Croitoru

Montaj: Karin Frone

Producător: Cezar Helmis