Locuința ta va rezista la „MARELE CUTREMUR”? Cum să citești hărțile de hazard seismic. De ce sunt mai sigure blocurile cu 20 de etaje decât cele cu 15

Dacă locuiți la bloc în București și vreți să știți sigur că nu vă va cădea în cap la „marele cutremur”, puteți consulta noile hărți de hazard seismic publicate recent de profesorul Mărmureanu, după care puteți chema un inginer de structuri, să vă „traducă” datele din hărți. „Un inginer de structuri vă poate explica proiectul construcției, dar nu orice inginer. Este nevoie de cineva cu reputație, bun specialist, fără pată și cu moralitate impecabilă”, a declarat pentru gândul cunoscutul arhitect Alexandru Beldiman. Aceasta ar fi cea mai ieftină metodă. Cea mai sigură cale, însă, costă. „Se poate face un studiu de hazard seismic local, adaptat exact locului respectiv. Asta costă chiar și 15 sau 20.000 de euro, dar se poate și mai puțin”, ne-a explicat Dragoș Marcu, inginer de structuri.

Capitala nu are zone mai vulnerabile decât altele, ci numai blocuri bine sau prost construite

Să vedem, însă, cum putem citi noile hărți ale profesorului Mărmureanu, astfel încât să știm dacă terenul pe care locuim „se accelerează” mai mult sau mai puțin la seism. Seismologul a împărțit Capitala în 14 microzone și a luat cazul cutremurului maxim posibil în România, cel cu magnitudinea de 7, 5 grade. Astfel, pentru fiecare microzonă a stabilit trei lucruri: cât anume se accelerează pământul, care ar fi intensitatea și care perioada de vibrație a terenului. „Pentru ca o clădire să rămână în picioare, trebuie ca proiectantul să construiască astfel încât perioada de vibrație a clădirii să nu fie aceeași cu perioada de vibrație a terenului. Cele două (clădire și teren) nu trebuie să intre în rezonanță. Acesta este principiul cel mai important. În București nu există zone mai vulnerabile la cutremur decât altele, ci numai locuri în care s-a construit bine sau rău”, ne-a explicat profesorul Gheorghe Mărmureanu.

În care zone se cutremură pământul mai mult și în care mai puțin

Așadar, dacă locuiți în Pantelimon sau în Fundeni, perioada de vibrație a pământului este de 1, 65 secunde, iar accelerația este de 300 de centimetri pe secundă la pătrat, adică aici pământul se cutremură cel mai mult. Asta nu înseamnă neapărat că aceasta este cea mai periculoasă zonă, ci că aici clădirile trebuie construite într-un anume fel. Și la Măgurele, la Facultatea de Fizică, la Bolintinu din Vale și la Ciorogârla terenul se cutremură tot cu 300 cm pe secundă la pătrat, dar perioada de vibrație a pământului este mai mică, de 1, 50 de secunde.

O accelerație mare (290 cm pe secundă la pătrat) mai există și în Otopeni, Pipera și Periș.

Pământul se cutremură mai puțin (280 de cm pe secundă) în centru, la Armenească, la Casa Oamenilor de Știință, Academia Română, Muzeul de Istorie, Facultatea de Geologie, Curtea Veche, Plevnei, Grădina Botanică, Colentina, Militari, Drumul Taberei, Panduri, Drumul Sării, Leu, Cuțitul de Argint, apoi Popești, Brănești, Cernica, Afumați. Structura solului este însă, atât de variată, încât în toate aceste zone perioada de vibrație a pământului este mult diferită: în unele părți este 1, 60 secunde, în altele – 1, 45 de secunde.

În fine, în Balta Albă, IMGB, Metalurgiei, accelerația este cea mai mică: 220 cm pe secundă.

Concluzie: atunci când construiesc o locuință, specialiștii trebuie să proiecteze clădirea în afara perioadelor de mai sus, de 1, 45 de secunde și 1, 70 de secunde. Altfel, la cutremur clădirea și terenul intră în rezonanță, clădirea cedând.

Arhitectul Alexandru Beldiman: „În București ești mai protejat într-o construcție rigidă decât într-una tip trestie”

Profesorul Mărmureanu este de părere că în București cele mai bune construcții ar fi cele „stejar”, adică mai rigide. Proiectanții spun că în esență nu e greșit, dar că lucrurile sunt mult mai complexe de atât. „Este adevărat că în București ești mai protejat într-o construcție rigidă decât într-una tip trestie. În altă ordine de idei, o construcție cu 15 etaje este mai expusă decât una cu 20 de etaje fiindcă în România se produc cutremure cu oscilație care afectează mai degrabă casele joase și mai puțin pe cele înalte”, ne-a mai explicat arhitectul Alexandru Beldiman.

Și inginerul Dragoș Marcu spune același lucru: „30 de etaje în București sunt de preferat unei construcții cu 15 etaje. Căci felul cum se resimte cutremurul la București afectează în general construcțiile de 8 – 15 etaje. Fiecare clădire are un mod propriu de comportare”.

Unul dintre motivele pentru care în Capitală pământul se accelerează mult diferit de la o zonă la alta este structura sa geologică atipică: pe alocuri are zone cu nisip, pe altele – cu calcar, argilă sau prundiș. Ca atare, la cutremurul din 30 august 1986 au existat variații ale accelerațiilor solului de la simplu la triplu.