Prima pagină » Reportaj » Minunile primarilor din România: de la piramida cu closet la fântâna cântătoare

Minunile primarilor din România: de la piramida cu closet la fântâna cântătoare

Doi primari din România s-au visat faraoni. Unul a făcut piramidă pe primărie, celălalt lângă. O capitală de județ a rămas fără apă caldă și căldură. Ce soluție a găsit primarul.

În Oradea, primarul Ilie Bolojan construiește o piramidă în curtea interioară a instituției. Aceasta are parter și subsol, se întinde pe 550 de metri pătrați, va fi acoperită cu sticlă și costă 1,3 milioane de lei. Piramida, destinată relațiilor cu publicul, are wc-urile la subsol, alături de un bar cu 76 de locuri. La parter pot aștepta 50 de persoane să le vină rândul la cele 34 de ghișee. Primarul Ilie Bolojan a declarat, pentru Gândul, că piramida e piramidă doar pe un cub care intră în alt cub, restul fiind doar o construcție acoperită cu sticlă. „Primăria din Oradea este o construcție în formă de A. În curtea interioară lipsește o bucată din A și acum se completează prin această construcție. Piramida e piramidă doar pe o porțiune din construcție. Imaginați-vă un cub care intră în alt cub. Pe axa cubului va fi vârful piramidei”, a declarat primarul Ilie Bolojan. Acesta ne-a mai explicat că „piramida” este absolut necesară celor „375.000 de cetățeni care trec anual pragul primăriei”.

„Grãdinile de la Versailles” de la Prãjești

Despre Prăjești se știu două lucruri: trebuia să aibă un dig care era de fapt doar un canal și are o piramidă peste primărie. Despre canal le-a vorbit președintele Traian Băsescu sinistraților la inundații. Acesta le-a spus că nu s-au dat niciodată bani pentru un dig, ci doar pentru un canal care nici ăsta nu a putut fi construit din cauza sătenilor care nu și-au vândut terenurile. Piramida însă chiar există și a fost construită în vârful primăriei după ce edilul Prăjeștiului a văzut-o pe cea de la „muzeul Luvrului”. Eugen Antica, primarul din Prăjești, a declarat, pentru Gândul, că ideea cu piramida „mi-a venit după ce am vizitat muzeul Luvrului. La intrare este o piramidă care mi-a plăcut foarte mult. M-am consultat cu proiectantul, i-am dat și eu câteva idei cum să fie piramida noastră. Am făcut să fie ceva frumos, atractiv, turistic pentru comuna noastră. Practic, este un iluminator prin care vine lumina naturală ca să fac economie la curent”. Întreaga investiție, în care este inclusă și piramida din vârful primăriei, este de 18 miliarde de lei vechi. Primarul ne-a spus că nu e scump și asta pentru că va muta sub piramidă poliția, poliția comunitară și arhiva.

În plus, primarul recunoaște că în comună nu există apă și canalizare, dar se laudă că, pe două hectare, a amenajat „grădinile de la Versailles”. Eugen Antica, primarul din Prăjești, a declarat, pentru Gândul, că „în comună avem pe două hectare Grădinile de la Versailles. Grădina botanică este la fel ca cele de la Versailles, doar că are două hectare. Avem 500 de specii de plante. O să devină obiectiv turistic. O punem pe site după ce e gata și casa memorială a lui Ernest Maftei”.

Catedrala înaltă cât un bloc cu 15 etaje dotată cu buncăr

Înaltă cât o clădire cu 15 etaje – cu tot cu cruce are 60 metri – dotată cu nu mai puțin de cinci clopote, având în total cinci tone, acționate „din buton”, un buncăr de 10.000 persoane, „în caz de Doamne Ferește”, două lifturi, pentru fiecare aripă, iar în jur, un parc de circa trei hectare. Pe scurt, așa a descris primarul orașului Voluntari, Florentin Costel Pandele, catedrala din Beverly Hillsul de Ilfov. La subsol va fi amenajată o suprafață uriașă. Două camere frigorifice, un muzeu și, ca la mall, un spațiu unde copiii să stea când părinții sau bunicii sunt la slujbă. Subsolul catedralei poate primi 2.500 de oameni. Megacatedrala va costa 7 milioane de euro pentru a fi gata la roșu – cum ar zice constructorul. La această sumă se mai adaugă alte câteva milioane pentru picturi, când lăcașul de cult va fi gata. Cea mai mare parte a banilor vor fi dați de la bugetul local, iar Guvernul va contribui cu un milion de euro.

Minunea Piteștiului: fântână de un milion de euro și termoficarea primăriei în faliment

În 2009, capitala județului Argeș a rămas fără apă caldă și căldură. Societatea de termoficare, deținută integral de Primăria Pitești, a intrat în faliment. Primarul venise însă, în urmă cu un an, cu o idee de un milion de euro. A construit o fântână arteziană care cântă „Oda bucuriei”. Fântâna cântătoare a fost inaugurată cu mare fast și focuri de artificii. Rămași fără apă caldă, localnicii au transformat „Minunea Piteștiului” în baie publică. Un tânăr s-a bărbierit, și-a spălat picioarele cu apa fântânii și la final a lăsat la ușa primăriei un lighean. Bărbatul a dorit astfel să atragă atenția că investiția de un milion de euro într-o fântână cântătoare a lăsat orașul fără apă caldă.

Primăria Sf. Gheorghe salvează identitatea culturală a imperiului cu o locomotivă

Toamna trecută, Primăria Sfântu Gheorghe, condusă de udemeristul Antal Arpad, a cumpărat cu 60.000 de lei o locomotivă cu aburi, veche de o sută de ani, pe care a amplasat-o în fața gării, ca „obiect de decor”. „Domnule, a fost un chilipir, pentru că am luat-o de la fier vechi. E o locomotivă veche de peste o sută de ani, a fost fabricată în 1909 la Viena și altfel ar fi fost dată la topit. Oricât de mare ar fi criza economică, cheltuiala e mai mult decât justificată, pentru că e vorba de salvarea unei valori culturale ce ține de identitatea unei națiuni”, ne-a declarat primarul Antal. Acesta a explicat și la ce identitate culturală se referă: „Cea a Austro-Ungariei, pentru că locomotiva a fost fabricată la Viena, adică în Austro-Ungaria, și noi ținem lucrul acesta, chiar dacă asta îi supără pe unii”.

Brașovul are un autocar turistic care nu încape pe străzi

Consiliul Județean a cheltuit 300.000 de euro pentru a cumpăra, din Spania, un autocar supraetajat decapotabil „tip Londra”, destinat plimbării turiștilor prin centrul istoric al urbei de sub Tâmpa. Din cauza gabaritului, autocarul „turistic” a apărut însă, doar din când în când, și doar pe anumite străzi mai încăpătoare. Nici în stațiile Regiei Autonome de Transport nu poate opri, pentru a îmbarca eventualii amatori de privit Brașovul de la 4 metri înălțime, întrucât primarul Scripcaru a refuzat categoric să permită acest lucru! Până a „intra în pâine” însă, autocarul a fost folosit cu succes în… campaniile electorale din 2008 ale liberalilor brașoveni, unul dintre primii „turiști” plimbați fiind însuși premierul liberal de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Ca să-și amortizeze investiția, autoritățile au pus o taxă de 5 lei „tura”, ceea ce a rărit și mai mult numărul clienților.

Primăria Scundu s-a dotat cu două tunuri

Deși în zonă nu s-a dat nicio luptă, primarul din Scundu, județul Vâlcea, a adus în comună două tunuri. Acestea au fost scoase din administrarea Ministerului Apărării Naționale și au fost aduse de la Sibiu. Cele două tunuri sunt mândria primarului Dumitru Blejan. Ele datează din cel de-al Doilea Război Mondial și, deși Ministerul Apărării Naționale i le-a dat gratis, dezafectarea lor a costat 100 de milioane de lei vechi. De acești bani au fost scoase focoasele, s-au blocat intrările în țevi și au fost montate tunurile. Primarul a povestit pentru presa locală că „am avut oaspeți din străinătate, care mi-au spus că nu au mai văzut așa ceva. În plus, copiii din comună își fac mereu poze lângă ele cu telefoanele mobile. Să vedeți ce frumos este seara, când primăria este luminată iar fântânile arteziene funcționează”.