Nostalgicii „Epocii de aur” și-ar dori canonizarea lui Ceaușescu, la 100 de ani de la nașterea sa. GALERIE FOTO

Soarele puternic a topit zăpada de pe dealurile din jurul drumului care leagă Slatina de Scornicești. Vineri, drumul s-a uscat bine, iar de la intrarea în orașul în care s-a născut Nicolae Ceaușescu, acum 100 de ani, pe atunci doar un sătuc, încă se pot vedea rămășițele comunismului.

Ruine de fabrici și uzine, depozite agricole, pe care încă se mai întrevăd însemne ale Epocii de Aur, blocuri cu tencuiala căzută, garduri înclinate, toate sunt fantome ale trecutului care își arată colții.

Pentru oamenii din Scornicești, vineri este o zi ca oricare alta, însă 26 ianuarie este o sărbătoare importantă pentru cei care încă sunt mișcați de amintiri, atunci când, într-o astfel de zi ar fi participat la mitinguri și demonstrații, în semn de prețuire pentru întâiul fiu al țării – Nicolae Ceaușescu.

Fostul dictator ar fi împlinit, vineri, 100 de ani, iar în curtea casei părinților săi din localitatea situată în nordul județului Olt s-au strâns încă de dimineață câteva persoane. Toată lumea avea în piept insigne cu sigla Partidului Comunist Român.

„Haideți să ne strângem!”, s-a auzit vocea lui Petre Ignatenco, președinte al Partidului Comunitar Român, care de fapt este partid comunist, după cum spune chiar el.

Oamenii s-au strâns în jurul statuii fostului dictator din curtea casei. Țin în mână steaguri cu fosta stemă comunistă, dar și steaguri roșii cu sigla PCR. O crăpătură adâncă a apărut chiar în capul statuii lui Nicolae Ceaușescu și pare că, în curând, va cădea o bucată din fruntea fostului lider comunist. Nostalgicii nu sesizează și se strâng în jurul liderului lor, cât mai aproape de el, pentru a apărea în cadru.

Ignatenco dă ultimele indicații, înainte de a intra live pe Facebook. Poartă o căciulă și un palton pe care le are în mod sigur din acea epocă.

„Să stăm cât mai aproape ca să încăpem cu toții, atunci când vom intra live. Vorbesc eu, apoi vă dau cuvântul pe rând”, spune liderul Partidului Comunitar, asigurându-se ulterior că femeia care îi filmează de pe o tabletă cu conexiune la internet stă unde trebuie.

Petre Ignatenco începe prin a înfiera capitalismul, burghezo-moșierii și blamează faptul că România a ajuns o colonie a NATO și UE. Despre Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, spune că sunt „martiri ai socialismului”.

„Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea eroului-martir Nicolae Ceaușescu și am ținut cu tot dinadinsul noi, membrii Partidului Comunist Român – Comitetul de Reorganizare, astăzi purtând titulatura de Partidul Comunitar din România, să-l cinstim cum se cuvine, la locul său de naștere, aici, lângă acest «palat» care nu-i mult mai mare decât bojdeuca lui Ion Creangă, în care familia Ceaușescu și-a trăit traiul cu cei zece copii, Nicolae Ceaușescu fiind cel de al treilea”, a afirmat Ignatenco.

I se dă cuvântul președintelui Comitetului Național pentru Cinstirea Memoriei Președintelui-cel-Mare, Eroul-Martir Național, „Nicolae Ceaușescu”, Gheorghe Ungureanu, care a venit îmbrăcat în dac și care, pe lângă revenirea la regimul comunist, militează pentru redenumirea țării în Dacia. În mijlocul discursului, în sună telefonul. Tacticos, în scoate din buzunarul interior al hainei, fără să se întrerupă din vorbit.

„Nu vrea să se oprească, de obicei nu vrea”, murmură el, în timp ce îl pasează unei femei care reușește să apese pentru respingerea apelului.

„Ne aflăm în locul acesta pentru a cinsti memoria celui mai de seamă om politic al poporului român din toate timpurile. Este cel mai mare și cel mai de seamă, chiar din cei 30.000 de ani de când avem cunoștință despre poporul nostru. Mai mare decât toți ceilalți din această epocă pentru că dumnealui a fost conducătorul care a obținut cele mai mari rezultate pentru întreaga populație a țării. Am avut conducători mari, eroi ai neamului. Știm zeci de astfel de eroi, dar cel mai mare dintre ei este acela care a asigurat cel mai mare nivel de trai pentru toată populația țării, în perioada regimului democrat al socialismului. Datorită acelor realizări avem și astăzi un înalt nivel de trai, deasupra celor mai multe țări ale lumii. Ceaușescu este desconsiderat în spațiul public în mod intenționat, pentru a ne induce o stare și un sentiment de culpabilitate”, afirmat el.

Ungureanu nu s-a oprit cu propunerile și a cerut nici mai mult, nici mai puțin decât canonizarea lui Nicolae Ceaușescu, la 100 de ani de la naștere.

„Pentru rezultatele de excepție pe care le-au menționat deja tovarășii, am gândit și organizat, încă din 1990, după asasinarea președintelui, un Comitet național pentru cinstirea memoriei președintelui cel mare Nicolae Ceaușescu. În numele acestui comitet și al conducerii Partidului Comuniștilor, am hotărât ca să vă propunem astăzi în acest loc lansarea unui mic document, un fluturaș cu imaginea președintelui, pe care să-l declarăm sfânt al poporului și al neamului dac”, a îndemnat Gheorghe Ungureanu.

După discursuri, se încheie și transmisiunea pe Facebook. Continuă fotografiile la bustul lui Ceaușescu, iar câțiva dintre ei se asigură că jerba de flori este așezată cum trebuie.

Coman Voicu își caută din priviri colegii, făcând pași mici pe aleea ce duce de la poartă către casa lui Ceaușescu. Ține în mână strâns două steaguri, unul cu vechea siglă a Republicii Socialiste România și celălalt cu secera și ciocanul. Pe primul l-a cumpărat, dar pe cel cu sigla PCR l-a păstrat de la revoluție. O vreme l-a ținut ascuns, în anii ”90, dar acum nu mai are motive să-l ascundă.

„Am două steaguri, unul cu stema Republicii Socialiste România și unul cu stema Partidului Comunist Român pentru că noi considerăm că PCR trebuie să-și continuă activitatea începută în 1921. Am păstrat steagul, deși mi-a fost teamă în anii ”90. L-am ținut ascuns o perioadă pentru toți cereau distrugerea socialismului. Socialismul nu trebuie distrus pentru că socialismul e foarte bun, iar capitalismul este profund corupt. Și carnetul de partid îl am și acum, dar îmi pare rău că nu-l am la mine. Nu mă pot transforma, să fiu cameleon, sunt același. Am venit an de an la fost locuință a președintelui și se vede bogăția omului, o casă simplă”, a afirmat bărbatul.

Încă regretat de mulți olteni, dar și hulit poate de tot atâția, Nicolae Ceaușescu reprezintă singurul șef de stat originar de pe meleagurile județului Olt și personalitatea care a marcat perioada comunistă în România. Dacă ar fi trăit, liderul originar din Scornicești ar fi împlinit vineri 100 de ani.

Nicolae Ceaușescu s-a născut în satul Scornicești, județul Olt, la 26 ianuarie 1918, într-o familie de țărani cu 10 copii. Tatăl său, Andruță, avea trei hectare de pământ, câteva oi și mai cârpea finanțele familiei din croitorie.

Nicolae a făcut patru clase la școala din sat. Învățătorul preda într-o sală cursuri simultane, pentru elevii mai multor clase. Micul Ceaușescu nu a avut cărți și adesea mergea la școală desculț. La vârsta de 11 ani, după absolvirea școlii primare, Ceaușescu a plecat la București, unde se angajează ca ucenic de cizmar.

În 1932 a devenit membru al Partidului Comunist din România, formațiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme. A fost arestat pentru prima oară în 1933 pentru agitație comunistă în timpul unei greve. În 1934 a urmat încă trei arestări – pentru colectare de semnături în sprijinul eliberării unor muncitori feroviari acuzați de activitate comunistă și pentru alte acțiuni similare. După eliberarea din detenție, Ceaușescu a dispărut pentru o vreme în „subteran”, dar în 1936 a fost din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de închisoare și încarcerat la Închisoarea Doftana.

O declarație scrisă de mână, în ianuarie 1936, la jandarmerie, este elocventă pentru analfabetismul lui Ceaușescu: ,,după ce neam despărțit, mam mai plimbat puțin pînă pela 12 noaptea cînd mam dus în gară și am dormit”.

Stilul de vorbire bâlbâit al lui Nicolae Ceaușescu a fost cauzat de o bătaie administrată de colegii săi de detenție. Ceaușescu a fost arestat și condamnat din nou în 1940, iar în 1943 a fost transferat la închisoarea de la Târgu Jiu, unde a împărțit celula de detenție cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în scurt timp devenind protejatul acestuia. Există zvonuri și speculații că între cei doi viitori șefi de stat ar fi existat și o relații de homosexualitate.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceaușescu preia funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român.

La începutul carierei sale ca șef al statului, Ceaușescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptând un discurs politic independent față de Uniunea Sovietică. Prin refuzul său de a permite armatei române să ia parte la invazia Cehoslovaciei alături de trupe ale țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia și o atitudine de condamnare publică activă a acestui act, Ceaușescu reușește pentru o vreme să atragă atât simpatia compatrioților săi, cât și pe cea a lumii occidentale.

În ciuda discursului independent în relațiile politice internaționale, introdus încă de Gheorghiu Dej, Ceaușescu se opune cu încăpățânare introducerii oricăror reforme liberale pe plan intern. În anii ”80, după venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice, opoziția lui Ceaușescu față de linia sovietică este dictată în principal de rezistența lui față de destalinizare. Securitatea continuă să își mențină controlul draconic asupra mediilor de informare și înăbușă în fașă orice tentativă de liberă exprimare și opoziție internă.

Evenimentele sângeroase de la Timișoara și București, din decembrie 1989, au culminat cu căderea lui Ceaușescu și a regimului comunist.