O zi pe șantierul Catedralei Neamului. Adevărul despre clopotul cu chipul Patriarhului Daniel. Cât de mare este și până unde se va auzi. VIDEO și FOTO

Catedrala Mântuirii Neamului a ajuns la o înălțime de peste 40 de metri din cei 120 prevăzuți în proiect. Cel mai așteptat moment în această perioadă este aducerea în țară a unuia dintre cele mai mari clopote din Europa, pe care se află chipul Patriarhului Daniel. Pe 15 mai, clopotul de 25 de tone va fi adus din Austria. A costat aproximativ 500.000 de lei.

„Este vorba despre șase clopote, cel mai mare dintre ele este un clopot masiv, este unul dintre cele mai mari clopote din Europa, dacă nu chiar cel mai mare, iar dimensiunea lui este justificată de dimensiunea Catedralei. Este un clopot puternic, dar niciodată nu va fi cazul ca cineva să se teamă că va fi deranjat de bătaia lui. Bătaia acestui clopot va fi reglată în mod electronic, limba clopotului nu va fi niciodată izbită cu putere astfel încât decibelii să nu deranjeze pe cineva. Deși s-a spus că acest clopot va fi auzit de jumătate de Capitală, nu va fi cazul pentru că el nu va fi bătut în mod irațional. Pe acest clopot se regăsesc trei simboluri, însemne, mai precis. Este vorba despre Crucea Patriarhală, stema Patriarhiei Române și este vorba, în efigie, de chipul Patriarhului Daniel, în vreme păstoririi căruia se ridică această catedrală. Este deja o tratiție ca pe clopotele importante ale marilor catedrale să fie înscripționate, în efigie, chipurile patriarhilor, papilor. Nu este nimic neobișnuit, nimic care să țină de orgoliul cuiva, mai ales că aceste clopote vor fi montate într-un punct atât de înalt încât nimeni nu va putea vedea înscripțiile de pe ele”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Catedrala este proiectată să reziste cel puțin 500 de ani și la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter, iar în subsolul clădirii se vor găsi șase adăposturi antiatomice pentru situațiile de urgență, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare.

„Sunt adăposturi antiatomice, au fost prinse încă de la început în planul Catedralei pentru că legislația prevede ca la toate clădirile foarte importante, unde există un flux foarte mare de oameni, să se construiască, la subsol, asemenea adăposturi. S-au construit șase asemenea adăposturi antiatomice, în care, în cazuri dramatice, se vor putea adăposti nu numai oamenii din catedrală, ci și oamenii din zona respectivă. Noutatea este că nu va fi vorba despre o pictură clasică, s-a optat pentru varianta mozaic. Vor fi mozaicuri care vor reproduce scenele clasice vor fi și figuri noi, figuri de sfinți români, pe care nu îi regăsim acum în toate bisericile. S-a optat pentru asta și nu pentru pictura clasică pentru că este mult mai rezistentă”, a explicat Vasile Bănescu.

„Fundația Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puțin de 25.000 de tone de beron și vreo 15.000 de tone de armătură. Catedrala a fost proiectată să reziste la mai multe cutremure de 8.5 grade într-o perioadă de minimum 500 de ani. Dacă va rezista 500 de ani, Catedrala va rămâne în picioare poate mai bine de o mie”, a explicat pentru MEDIAFAX, Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a mai spus că suma totală a construcției nu se ridică la sute de milioane de euro, așa cum s-a zvonit de-a lungul timpului.

„Costurile reale sunt de 80 de milioane de euro, în ciuda unor speculații. Au fost cheltuite, până în acest moment, 65 de milioane, dintre care, peste 12 milionae constituie TVA-ul. Ar mai fi nevoie de aproximativ 20 de milionae de euro pentru a ridica în formă finală Biserica. Este vorba despre banii Patriarhiei Române, banii din donațiile credincioșilor din țară și din străinătate. Aceste donații sunt de peste 20-30% din suma finală. A doua sursă de finanțare o constituie Guvernul României, care, în limita bugetară disponibilă, acordă, în fiecare an, un ajutor financiar și a treia sursă de finanțare o constituie administrațiile locale” a afirmat Vasile Bănescu.

Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceaușescu, iar două, translate. Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină și occidentală.

„Comparația cu Palatul Parlamentului avantajează și dezavantajează în același timp Catedrala Patriarhală. Evident, este mult mai mică decât Casa Poporului, nu se pune problema unei concurențe care aș spune că este de proastă calitate. Înălțimea Catedralei este, într-adevăr, una care are simbolismul ei. Turla centrală va avea înălțimea de 120 de metri, iar în vârful ei va fi amplasată o cruce de câțiva metri și ea, va fi vizibilă din foarte multe puncte ale orașului. Fiind o biserică foarte mare, lățimea de 67 de metri, lungimea de peste 120 de metri, în Vinerea Mare, enoriașii vor avea de înconjurat, pe o distanță destul de mare, dar aș spune că această călătorie spirituală, acest mic pelerinaj făcut în jurul Bisericii, este unul plăcut, nu este o distanță care să ne extenueze” a adăugat Vasile Bănescu.

Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă și cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză și tratament pentru persoanele defavorizate, un centrul internațional de conferințe, dar și un muzeu al creștinismului care va fi plasat în subsolul clădirii.

Construcția va avea o capacitate de 5.000 de persoane și 12 lifturi. Dacă totul decurge conform planului, constructorii spun că Biserica va fi sfințită pe 30 noiembrie 2018, iar în anul 2024 va fi gata în totalitate.

GALERIE FOTO: ANDREEA ALEXANDRU/MEDIAFAX FOTO