Prima pagină » Reportaj » Povestea arădenilor care-și câștigă pâinea zilnică din bidoane de plastic. Gabi, 35 de ani: „E singura soluție ca să nu mă apuc de furat”

Povestea arădenilor care-și câștigă pâinea zilnică din bidoane de plastic. Gabi, 35 de ani: „E singura soluție ca să nu mă apuc de furat”

Povestea arădenilor care-și câștigă pâinea zilnică din bidoane de plastic. Gabi, 35 de ani:
Câteva familii de la marginea marilor cartiere din Arad reușesc să adune sute de lei pe lună de pe urma pet-urilor pe care le strâng de pe străzi, din parcuri, de pe malul râurilor. De valorificarea pet-urilor se ocupă și operatorul local de salubritate, aflat în război cu micii reciclatori.

Câteva familii de la marginea marilor cartiere din Arad reușesc să adune sute de lei pe lună de pe urma pet-urilor pe care le strâng de pe străzi, din parcuri, de pe malul râurilor. De valorificarea pet-urilor se ocupă și operatorul local de salubritate, aflat în război cu micii reciclatori.

Arădenii care caută printre ruine pentru a recupera fier vechi sunt tot mai puțini, pentru că și fierul este tot mai greu de găsit, plasticul devenind noua marfă care poate să le asigure existența micilor reciclatori din oraș, transmite MEDIAFAX.

Câteva familii de la marginea marilor cartiere reușesc să adune sute de lei pe lună de pe urma pet-urilor pe care le adună de pe străzi, din parcuri, de pe marginea drumurilor naționale, de pe malul Mureșului sau din Pădurea Ceala, unde arădenii ieșiți la picnic lasă în urmă cantități mari de ambalaje din plastic.

Printre cei care își câștigă existența din această activitate se numără și Gabi (35 de ani), un arădean care a rămas fără loc de muncă în urmă cu un an. A lucrat într-o echipă de zidari și zugravi care au ales să meargă în Spania, însă el nu a vrut să-și abandoneze în țară cei patru copii pe care-i are, cel mai mic în vârstă de numai trei ani.

„Am căutat să mă angajez, dar nu am găsit nimic, decât munci ocazionale, ciubucuri în construcții. Am școală profesională de construcții, nu am putut să fac liceul că lucrez de la 15 ani, că am fost o familie numeroasă, cu nouă frați și eu cel mai mare, așa că a trebuit să-i ajut pe ceilalți. Singura soluție ca să nu mă apuc de furat a fost să bat străzile, să adun pet-urile pe care le aruncă oamenii la tot pasul”, spune Gabi.

El și soția au propria casă, situată la marginea cartierului Faleza Sud, lângă râul Mureș și Pădurea Ceala. Cei doi spun că locul în care stau le conferă avantajul de a avea „trei surse de aprovizionare” cu flacoane din plastic.

„Pentru asta trebuie să ne trezim la patru sau cinci dimineața că și aici e concurență. Vin unii din alte cartiere că se știe că aici, la pădure, sunt multe ambalaje aruncate. Și Mureșul aduce sute de sticle și le lasă pe mal. Tot la trei zile dacă mergem și culegem, avem ce găsi, că noi facem curat, iar oamenii aruncă din nou”, spune Angela, soția lui Gabi.

Cu ajutorul unui cărucior special confecționat, cei doi soți adună câteva sute de flacone pe zi, câștigând 20-30 de lei pentru ele.

La o distanță de câțiva kilometri, în cartierul Confecții, pensionarul Ilie Pravăț (64 de ani) își completează venitul de 740 de lei prin reciclarea plasticului. Îl cunoaște tot cartierul și unii îi aduc sacii cu pet-uri direct acasă, decât să le lase la container.

„De doi ani fac treaba asta că pensia nu-mi ajunge. Nu câștig o avere, dar pun deoparte pentru lemne la iarnă și medicamente. Le vând cu 25 de bani kilogramul, altă dată mai puțin. Că nu le duc eu la firmă, că nu am cu ce, vine o mașină și le ia de acasă, un intermediar care are firmă, așa că mai câștigă și el, că vinde și cu 40 de bani”, spune bărbatul, care a lucrat 27 de ani la o fabrică de textile din oraș.

La marginea fiecărui cartier din Arad există astfel de „culegători”, fapt care, spun reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM), ajută la menținerea curățeniei.

„Nu avem o situație a cantităților pe care le adună acești oameni, dar ei contribuie în mod evident la ecologizare, mai ales pe spațiile verzi. Pentru noi, ar fi mai bine să nu aibă ce găsi, dar din păcate există mai mulți oameni care nu respectă regulile bunului simț decât cei care reciclează pentru un mic câștig”, a declarat directorul executiv al APM Arad, Dana Dănoiu.

Totuși, micii reciclatori nu ajung peste tot, cum ar fi parcurile din centrul orașului, și asta pentru că pe aici patrulează mai des polițiștii locali, care au devenit spaima acestor oameni.

„Sunt cea mai mare problemă a noastră, ne vânează efectiv. Spun că, dacă ne mai prind că strângem pet-uri, ne amendează sau ne bagă la furt. E absurd să ne acuze că furăm niște deșeuri aruncate la întâmplare, că doar nu sunt proprietatea nimănui”, spune Gabi, care a avut de multe ori probleme cu polițiștii locali.

De cealaltă parte, reprezentanții Poliției Locale afirmă că nu strângerea deșeurile aruncate pe străzi e o problemă, ci faptul că unii „culegători” iau pet-urile direct din containerele speciale aflate în proprietatea operatorului local de salubritate sau chiar direct din fața porților oamenilor, care le pregătesc în saci speciali asigurați tot de firma respectivă.

„Din păcate, avem și cazuri de distrugere a containerelor cu materiale reciclabile sau furtul acestora. Nu dorim ca acest fenomen să ia amploare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Arad, Nicoleta Belean.

Directorul operatorului de salubritate care are contract cu municipalitatea, Ciprian Tripa, spune că deșeurile reciclabile sunt proprietatea firmei, de vreme ce asigură populației logistica necesară pentru sortarea materialelor.

„Am sesizat Poliția Locală în astfel de cazuri pentru că noi, prin logistica pe care o asigurăm, facilităm colectarea selectivă a deșeurilor. În baza contractului cu municipalitatea, avem chiar obligația colectării selective. Apar zilnic acești culegători de deșeuri care fură direct sacii cu pet-uri lăsați de populație în fața porții. Noi asigurăm gratuit acești saci, pe cheltuiala noastră. Avem și containere speciale, în formă de clopot, care au fost vandalizate, distruse încuietorile doar pentru a se recupera din ele materiale”, spune Ciprian Tripa.

Firma pe are o conduce are la Arad și o fabrică de sortare a deșeurilor, care valorifică materialele. În aceste condiții, directorul firmei recunoaște că așa-zișii culegători le fac concurență, ducând materialele la alte firme de reciclare.

„Este oarecum jenant, într-adevăr, să reclami acești oameni pentru că ne fură niște deșeuri, dar realitatea este că vorbim de furt, câtă vreme sunt luate din containerele ce ne aparțin sau cu sacii galbeni asigurați de noi. Mai greu e de dovedit, pentru că suspecții se debarasează rapid de corpul delict, adică acel sac inscripționat, personalizat de firma noastră”, mai spune directorul companiei.

În Arad, sunt câteva firme mari de recuperare a materialelor reciclabile. Doar la stația de sortare a operatorului de salubritate se reciclează nouă tone pe oră, șase zile pe săptămână. În cazul plasticului, stația reciclează aproape 100 de tone pe lună, din care jumătate sunt pet-uri.

În oraș mai există o fabrică unde se regranulează plasticul, reciclând o mie de tone pe lună. Aici, pet-urile se cumpără cu 30 de bani kilogramul, flacoanele fiind aduse de mici firme, care le cumpără direct de la „culegători”.

 

Autor
Autor