Rețetă străină cu administrare românească. Cum a devenit Castelul Bran o afacere mult mai profitabilă „în privat” decât „la stat”

Afacerea Castelul Bran este în prezent de câteva ori mai profitabilă decât în perioada în care se afla „la stat”, iar bilanțurile contabile o dovedesc. Rețeta o constituie o administrare mai eficientă și o promovare susținută, atât în țară cât și în străinătate.

„De când a revenit în proprietate și în administrare privată, în urmă cu trei ani, Castelul Bran s-a transformat dintr-o ruină financiară într-o afacere de succes,care aduce un profit anual de peste un milion de euro noilor săi proprietari, Dominic Habsburg Lothringen și surorile sale Elisabeth Sandhofer și Maria Magdalena Holzhausen, urmașii Principesei Ileana”. Așa sună un clișeu, vehiculat de unii și pentru Castelul Peleș din Sinaia, care însă, la o privire mai atentă, se dovedește complet fals. Căci Castelul Bran a fost o destinație turistică profitabilă, din punct de vedere financiar, și până la trecerea „în privat”, chiar dacă nu duduia. Acest fapt este atestat de bilanțurile financiare oficiale din anii de dinaintea preluării sale de către Dominic Habsburg&Co, în mai 2009. Singura diferență o constituie eficiența administrării, cuantumul profitului și destinația acestuia, după intrarea în stăpânirea noilor proprietari afacerea Castelul Bran devenind rapid de câteva ori mai profitabilă decât „la stat”.

Profit „de stat” de aproape 300.000 de euro pe an

Conform bilanțurilor amintite, în 2007 și 2008 de pildă, Castelul Bran a avut venituri proprii de 4,4 milioane lei, respective de 4,8 milioane lei, iar în primele patru luni și jumătate din 2009, de 2,6 milioane lei. Profitul „curat” înregistrat în 2007 și 2008 a fost de circa 800.000 lei, respectiv 1,2 milioane lei anual, adică aproape 300.000 de euro pe an. Și aceasta în condițiile în care prețul biletelor de intrare în perioada respectivă era cu 50% mai mic decât în prezent, adică 12 lei față de 25 lei biletul „tarif întreg”. Fiind vorba de o instituție muzeală de stat de nivel național, întregul profit – plus circa 8 milioane de lei subvenții de la bugetul statului, „rostogolite” de la un an la altul – era cheltuit în întregime pentru lucrările de întreținere și reparații curente și capitale, pentru organizare de evenimente culturale, pentru publicațiile editate de Muzeul Național Bran etc. Nici în privința numărului de vizitatori, diferențele nu sunt foarte mari: în perioada 2010-2012, Castelul Bran a înregistat între 542.000 și 547.000 de vizitatori anual, față de cei 442.000-458.000 de turiști care l-au vizitat în 2007-2008.

„La stat” versus „la privat„

Turiștii care l-au vizitat, până în 2009, au venit pentru faima Castelului, puțin peste două treimi din totalul vizitatorilor fiind români. După trecerea Castelului Bran în proprietate și management privat, în administrare „de stat” a mai rămas doar Muzeul Vămii Medievale , ce include și secțiunea etnografică de la intrarea în parcul castelului, la conducerea căruia Ministerul Culturii l-a păstrat pe fostul director Narcis Dorin Ion, șef peste cele mai bine de 6000 de exponate mutate aici din castel, plus 30 de angajați. Dominic Habsburg și surorile sale au acceptat, în schimbul unei chirii de 5000 de euro lunar, să mai amâne cu doi ani, până la finele lui 2014, preluarea și a clădirii Muzeului Vămii, ce le fusese dată și ea în proprietate, Anterior, în perioada 2006-2009, Ministerul Culturii a cheltuit câteva milioane de lei pentru a reface din temelii clădirea anterior amintită, deși se știa foarte bine că urma retrocedarea.

În ziua vizitei noastre de documentare, la Muzeului Vămii abia s-au înregistrat doi vizitatori, în timp ce „concurența” de la castel bifa peste 1000 de plătitori de bilete. „Pur și simplu, turiștii nu vor să mai facă încă 500 de metri pe jos până la noi la muzeu, după ce ies de la castel, deși la noi sunt toate exponatele mutate de acolo, iar biletul de intrare e de trei ori mai ieftin!”, a declarat pentru gândul Narcis Dorin Ion. Ulterior, în replică la întrebările referitoare la cheltuieli, venituri, profit ș.a.m.d., el a răspuns doar „nu știu”. Directorul Muzeului Vămii, care nu a mai fost de găsit în instituție după ora 13.30, a ținut să mai adauge: „Dar să știți că 11.000 de vizitatori pe an nu e deloc puțin, e cât la toate muzeele din Brașov la un loc!”.

Cum se face „privat” un profit net de peste un milion de euro pe an

Din 18 mai 2009, de administrarea Castelului Bran se ocupă Compania de Administrare a Domeniului Bran SRL, înființată de Dominic Habsburg&Co anume în acest scop. „Când l-am preluat, am fost pur și simplu șocați: castelul era complet gol, nu mai era nici un exponat, toate fuseseră mutate de Ministerul Culturii în Muzeul Vămii. N-au mai lăsat absolut nimic, au smuls din pereți și tavane până și prizele și corpurile de iluminat!”, susține managerul Alexandru Prișcu. La doar două săptămâni, în 1 iunie 2009, castelul a fost redeschis vizitatorilor, după ce noii proprietari l-au dotat în grabă cu piese de mobilier și obiecte decorative aduse din Italia, majoritatea achiziționate din anticariate și consignații.

Apoi, metodic, a început punerea în aplicare a unui plan de administrare privată menit să facă din Castelul Bran o afacere cât mai profitabilă pentru noii săi proprietari. Primul pas – corelarea numărului de angajați cu necesitățile reale ale funcționării domeniului: din cei 91 de salariați au fost selectați și păstrați doar 32. Următorul pas – noi prețuri la biletele de intrare, a căror pondere este de circa 85-87% din totalul veniturilor anuale: prețul unui „bilet întreg pentru adulți”, care include și taxa de fotografiere de 10 lei, a crescut de la 12 la 25 de lei, în vreme ce prețul biletelor pentru persoanele de peste 65 de ani a fost stabilit la 15 lei, cel al biletelor pentru studenți la 10 lei, iar cel al biletelor pentru elevi la 5 lei, față de 7 lei anterior. Totodată, au fost introduse tarife diferențiate pentru filmare: de la 20 de lei „filmarea de amator” și până la 400 de euro pe oră pentru „filmările profesionale, negociabil în funcție de tipul și destinația acestora”.

Simultan, a fost lansată o campanie publicitară, atât în țară, cât și, mai ales, pe plan internațional, precum și o suită de evenimente social-culturale, oferite gratuit, în fiecare an, vizitatorilor de toate vârstele. Rezultatul: în doar doi ani, numărul turiștilor plătitori a crescut cu 25%, schimbându-se totodată și raportul dintre români și străini în favoarea acestora din urmă, care de la 35% în 2009 au ajuns să reprezinte acum circa 51% din total.

Totodată, a fost dezvoltată și promovarea comercială: în curtea interioară a castelului a fost deschis un magazin de suveniruri – dublat, din 2010, de încă unul, amenajat pe scara interioară de la ieșire, care funcționează însă doar vara. Oferta este „pentru toate buzunarele” și are mare succes la turiști: de la pliante, hărți, ghiduri și albume foto editate în patru limbi, monografii istorice în ediții bilingve, tot felul de jucării pentru copii, magneți, brelocuri, soldați de plumb de diferite dimensiuni în ținute de luptă medievale, umbrele, tricouri, șepci, fulare, carpete, insigne, imitații de arme „de colecție”, CD-uri și DVD-uri etc., până la cele două sisteme de ghidaj audio, unul în patru limbi străine, celălalt în 11 limbi străine, pe care orice turist și le poate instala pe telefonul mobil în schimbul a doar 10 lei, sau feluritele obiecte „top premium” din argint, toate „personalizate” cu logo-ul și imaginea „Castelul Bran”.

Tot de la cele două magazine se mai pot cumpăra câteva produse alimentare de lux și două sortimente de vin roșu „înnobilate” cu semnătura lui Dominic Habsburg pe etichetă, trufe recoltate pe Valea Târnavelor, dar prelucrate și ambalate în Italia, care costă 69 de lei borcănașul de 50 de grame, sau „Cafeaua Vampirului”, cu adaos de scorțișoară și ardei iute, la 35 de lei punguța de 250 de grame, precum și Merlot-ul de 45 de lei sticla și Cabernet Sauvignon-ul „de colecție” de 160 de lei sticla, ambele produse pe Domeniile Săhăteni, aparținând oenologului Aurelia Vișinescu.

„Sigur, nu sunt produse tocmai ieftine, dar asta nu le împiedică să aibă mare trecere la turiști, dovadă că trebuie să fim atenți să ne completăm permanent stocurile, de exemplu trufele s-au epuizat de câteva zile, iar din Cabernet Sauvignon-ul de colecție mai avem doar câteva sticle”, spune managerul Prișcu.
Potrivit acestuia, vânzările de suveniruri, plus chiria de 300 de euro pe lună plătită de fiecare dintre cei vreo 8-10 meșteri populari care au standuri la intrarea în curtea castelului și chiria încasată pentru clădirea Muzeului Vămii – de 5000 de euro pe lună, conform spuselor directorului Dorin Narcis Ion – contribuie și ele cu câteva procente bune la veniturile anuale.

O altă sursă, ce acoperă restul de circa 10% din încasări, o constituie „evenimentele private corporatiste” organizate de diferite firme pentru angajații lor la Castelul Bran, la care se adaugă câte o nuntă, două pe an, toate „la tarife negociabile și, firește, confidențiale, dar în nici un caz de 20.000 de euro sau de 200.000 de euro”, precizează administratorul.

Tradusă în limbajul sec al bilanțurilor de la Fisc, eficiența afacerii în care s-a transformat Castelul Bran după 2009 arată astfel: în 2010 – venituri totale de 7,594 milioane lei, cheltuieli totale de 2,595 milioane lei, profit net de 4,188 milioane lei, adică un milion de euro; în 2011 – venituri totale de 9,028 milioane lei, cheltuieli totale de 3,307 milioane lei, profit brut de 4,900 milioane lei, adică 1,1 milioane euro. Cifrele bilanțului pe 2012 urmeză a fi cunoscute la începutul lui iunie a.c., dar având în vedere că în semestrul I profitul net a fost de 1,697 milioane lei, cu peste 237.000 de lei mai mare decât în perioada similară din 2011, este de așteptat ca profitul pe întreg anul trecut să fie cel puțin la același nivel de 1,1 milioane de euro, ca acum doi ani.

Cât din aceste profituri a intrat în fiecare an în buzunarele lui Dominic Habsburg și ale surorilor sale și cât a rămas la dispoziția Companiei de Administrare, pentru investiții de refacere, dotare și redare în circuitul turistic a părții de mai bine de jumătate din Domeniul Bran rămase în aceeași stare precară ca înainte de 2009, managerul Prișcu a evitat însă să ne dezvăluie, spunând doar că „e vorba de o cifră de ordinul sutelor de mii de euro, din 2009 până în prezent”. Bani au fost cheltuiți, între altele, pentru repunerea în circuitul turistic a unui număr de opt săli din castel – între care și sufrageria medievală de la parter, dotată între altele cu sistem de încălzire prin pardoseală – și pentru instalarea unui nou sistem de supraveghere și securitate în locul celui „dezafectat” de Ministerul Culturii înainte de predarea castelului. „Am vrut să-l păstrăm pe acela, dar ministerul ne-a cerut o sumă atât de mare încât am decis să cumpărăm un alt sistem, mult mai performant, cu un număr dublu de camere de supraveghere și cu senzori de mișcare și fum cu IP în fiecare încăpere din castel, totul controlat computerizat, care ne-a costat doar jumătate din cât ne ceruse ministerul pentru cel vechi”, a detaliat a Alexandru Prișcu.

Proiecte de viitor

Pentru viitorul imediat, managerul Castelului Bran spune că investițiile se vor concentra pe finalizarea, până la sfârșitul acestui an, a proiectelor începute, dintre care cele mai importante fiind refacerea sistemului de scurgere a apelor pluviale la castel, renovarea Casei de Ceai și instalarea liftului ce va duce, printr-un tunel, din curtea castelului până sus în turnul principal. Această din urmă investiție ce va face posibilă și reluarea „pe alte coordonate” a exploatării mitului Dracula, „brandul turistic românesc cu cea mai mare putere, inimaginabilă, la nivel mondial, din a cărui exploatare inteligentă România va avea numai de câștigat”.

Primarul Branului: „Fac un profit uriaș, dar la bugetul local nu dau nimic!”

Creșterea de circa patru ori a profiturilor din afacerea Castelul Bran nu constituie însă motiv de mulțumire și pentru edilii comunei. „Domnule, fac un profit uriaș, în fiecare an, dar la bugetul local nu dau nimic!”, a afirmat pentru gândul primarul Gheorghe Hermenean.

„Uitați documentele, tot ce plătesc sunt, mari și lați, 131 de lei pe an impozit pe terenul de trei hectare și un pic al domeniului, căci castelul și celelalte clădiri sunt scutite de impozit, fiind monumente istorice. În rest, absolut nimic, probabil că pentru ei noi, primăria, suntem buni doar să curățăm în fiecare zi centrul comunei de mizeria lăsată de turiștii veniți să le viziteze castelul”. Apoi, edilul ne dezvăluie că speră totuși să pună cât mai repede capăt acestei situații:”Am discutat cu Consiliul local și le vom propune proprietarilor castelului un parteneriat public-privat, ca să împărțim pe din două cheltuielile de amenajare și întreținere a centrului comunei ca zonă pietonală, cu amenajare peisagistică și mobilier urban moderne. Sper să nu aibă nimic împotrivă, măcar atâta pot face și ei pentru Branul de pe urma căruia câștigă o groază de bani în fiecare an, fără să miște un deget!”