ROMÂNIA TABU. Copiii care fac copii. Cristina: „O îmbrăcam, o dezbrăcam, era ca și cum mă jucam cu o păpușă”
Cristina Niculae este o bucureșteancă de 28 de ani care a rămas însărcinată pentru prima dată la 14 ani. Pentru că era încă un copil, corpul ei nu a putut duce sarcina la bun sfârșit, astfel că a suferit un avort spontan chiar acasă. La patru luni după, rămâne din nou însărcinată și de această dată duce sarcina la bun sfârșit și naște o fetiță – Anamaria. Acum, Anamaria are aproape aceași vârstă la care mama ei a rămas pentru prima dată gravidă, dar Cristina nu poate accepta ca fiica ei minoră să devină mamă la o vârstă fragedă. „O să fac orice pe lumea asta numai școala să își termine. Altceva nu vreau”, mărturisește aceasta. Cristina este doar una dintre miile de tinere din România care devin mame înainte de vârsta majoratului. Conform calculelor realizate de Gândul, în România, la fiecare două zile se naște un copil dintr-o mamă minoră. Aceste cifre clasează România pe locul doi la nivelul Uniunii Europene în ceea privește numărul de tinere care devin mame înainte de majorat. Organizațiile și asociațiile care se ocupă de drepturile copiilor afirmă că autoritățile din România nu fac nimic pentru a schimba această situație. Ce soluții propun aceștia puteți citi mai jos.
„Am născut o păpușă”
„Era ca și cum m-aș fi jucat cu o păpușă. Îmi plăcea tot timpul să o îmbrac și să o dezbrac. Altceva nu știam să îi fac”. Este mărturia Cristinei Niculae, o tânără care a rămas însărcinată prima dată la 14 ani.
Pentru autorități, Cristina este doar o cifră într-o statistică. Acum are 28 de ani, patru sarcini și trei copii: două fete și un băiat – mezinul. Fiica cea mare are aproape aceași vârstă la care Cristina a aflat pentru prima dată că era însărcinată. Chiar dacă ea a devenit mamă încă din adolescență, nu își dorește aceași soartă și pentru copiii ei. „Dacă ar fi așa, nu aș pune-o să facă un chiuretaj. L-aș crește eu. Aș îndruma-o să își termine școala. Asta e pe primul plan: școala. O să fac orice pe lumea asta numai școala să își termine. Altceva nu vreau”.
Anual, în România, din cei aproximativ 200.000 de copii care se nasc, peste 9.000 provin din mame minore, potrivit datelor obținute de gândul de la Institutul Național de Statistică (INS). „Nu cred că autoritățile din România își dau încă seama de gravitatea situației și de faptul că dacă luăm cumulativ, adică, dacă luăm cele aproximativ 10.000 de fete care devin mame anual înainte de a împlini 18 ani, în ultimii trei ani am avut 30.000, iar în ultimii 5 ani 50.000. Adunând și amplificând, e o cifră mare. Toate aceste persoane sunt persoane vulnerabile. Situația trebuie tratată mult mai serios”, a declarant pentru gândul Gabriela Alexandrescu, președinta organizației Salvați Copiii România.
Reprezentanții organizațiilor care se ocupă cu drepturile minorilor și sociologii afirmă că numărul mare de copii care nasc copii este rezultatul lipsa de educației sexuale din școli. „Din păcate, trăim într-o societate în care mediul rural românesc este foarte sărac, care este prost informat, unde metodele de contracepție sunt mai mult un miraj. Am stat de vorbă cu fete care credeau că dacă sunt sărutate rămân însărcinate. Asta în anul 2014. Trebuie să ne uităm la sistemul nostru și să spunem: ‘Oameni buni, treziți-vă!”. Nu am nimic împotriva predării religiei în școli. Doamne ferește. Este foarte important ca pe lângă chestia asta – ceva care ține de spiritualitate – să avem în școli și elemente care țin de realitate. Din păcate, realitatea ne arată că foarte mulți copii își distrug viitorul pentru simplu motiv că au rămas însărcinați la o vârstă mai mică decât ar fi cazul”, a declarat pentru gândul Gelu Duminică, sociolog și director la Fundația Împreună.
România, locul 2 la nivel de UE în privința numărul minorelor care devin mame
Numai în ultimii 4 ani, în România s-au născut aproape 38.000 de copii din mame minore. Aceste cifre ne clasează pe un loc fruntaș la nivel de Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de minore care devin mame, potrivit datelor UNFPA – United Nations Population Fund. Astfel, Bulgaria este pe primul loc, în această țară din 1.000 de femei care nasc 48 sunt minore. Pe locul doi se află România cu 41 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii – 25 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Slovacia și Estonia – 21 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide și Malta – 20 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide.
La polul opus în Uniunea Europeană se află Cipru – 4 minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Olanda și Slovenia – 5 minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Danemarca și Suedia – 6 minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Italia și Luxemburg – 7 minore care nasc din 1.000 de femei gravide și Finlanda – 8 minore care nasc din 1.000 de femei gravide.
FOTO: Gândul // Infografi realizat de Corina Vârlan
La nivel mondial, topul țărilor cu cele mai multe minore care devin mame este condus de țările africane: Chad – 193 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Liberia – 177 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Angola – 165 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Uganda – 159 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Malawi – 157 de minore care nasc din 1.000 de femei gravide.
La polul opus la nivel mondial se află Coreea de Nord și San Marino – 1 minoră care naște din 1.000 de femei gravide, Coreea de Sud – 2 minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Hong Kong – 3 minore care nasc din 1.000 de femei gravide, Algeria, Cipru, Libia și Elveția – 4 minore care nasc din 1.000 de femei gravide și Japonia, Olanda și Slovacia – 5 minore care nasc din 1.000 de femei gravide.
Doljul, județul unde nasc cele mai multe minore în România
Datele obținute de gândul de la Institutul Național de Statistică arată că în ultimii patru ani Doljul este județul unde se nasc cei mai mulți copii din mame minore. În infograficul de mai jos puteți observa top 5 al județelor unde s-au născut cei mai mulți, dar și cei mai puțini copii care s-au născut din mame minore.
FOTO: Gândul // Infografi realizat de Corina Vârlan
INS: minorele românce fac mai mulți copii decât minorele de etnie romă
Datele Institutului Național de Statistică arată că din cei aproape 38.000 de copii născuți de minore în ultimii patru ani peste 80% sunt tinerele românce. O posibilă explicație ar putea fi că cetățenii de etnie romă nu și-au declarat apartenența la comunitatea etnică.
Gelu Duminică, sociolog și directorul Asociației Împreună, organizație ce militează pentru drepturile romilor marginalizați, a explicat pentru gândul că ideea potrivit căreia minorele de etnie romă fac mai mulți copii decât minorele românce ține mai mult de prejudecăți. „Avem varianta simplistă și posibil rasistă, să spunem că apartenența etnică este de vină, da, faptul că sunt romi, sau avem varianta în care explicăm o variantă mult mai complicată și mai sociologic explicabilă în sensul că dacă coroborăm mediul de rezistență, nivelul de studiu, veniturile pe care familia respectivă le are, accesul la informație și așa mai departe s-ar putea să vedem că de fapt determinanții principali nu sunt în niciun caz apartenența la o etnie, ci hai să zicem apartenența la un grup social sărac – pătura săracă. În general, numărul de copii mare și viața sexuală începută la o vârstă mică este apanajul păturii sărace. Determinantul etnic poate lucrează, dar nu lucrează atât de tare”, a spus Duminică.
În graficul de mai jos puteți vedea apartenența la o etnie în rândul copiilor născuți în ultimii patru ani din mame minore, la nivelul țării.
FOTO: Gândul // Infografi realizat de Corina Vârlan
A rămas gravidă prima dată la 14 ani, rudele au sfătuit-o să facă avort
Cristina a rămas însărcinată când avea 14 ani, dar a pierdut sarcina: „eram prea mică”. „La 4 luni după am rămas din nou gravidă. La prima sarcină nu eram pregătită. La prima nu știam, nu realizam ce se întâmplă cu mine. La a doua eram mult mai pregătită, dar mama m-a ajutat foarte mult. După nouă luni am născut o fetiță – Ana Maria de 2, 750 de grame. A primit nota 9 la naștere. Mama o îmbrăca, mama îi făcea baie, mama o îngrijea. Eu doar o mai luam în brațe și mă jucam cu ea”, a mărturisit tânăra.
Rolul de mamă și l-a luat în serios la un an și două luni după ce a născut, iar asta pentru că mama ei a murit din cauza unei boli de plămâni. Își amintește că membrii familiei i-au sugerat de nenumărate ori să recurgă la întrerupere de sarcină, dar a refuzat această variantă.
La patru ani de la venirea pe lume a Anei Maria, fiica cea mare, a rămas din nou însărcintă cu Mihaela, care are acum 9 ani, iar în urmă cu șase ani l-a născut și pe Gheorghe Ricardo. Provine dintr-o familie tradițională de romi și mai are încă trei surori. Toate sunt mame, dar ea e singura care a rămas gravidă pe vremea când era minoră.
Are un singur regret, și acela nu este că a devenit mamă încă de pe vremea când era și ea un copil, ci faptul că nu a fost la școală. „Dintre toate surorile sunt singura care nu a fost la școală. E tare greu”, mai spune Cristina.
Este conștientă de faptul că a devenit mamă pe vremea când era minoră și pentru că mama ei nu a vorbit niciodată cu ea despre relații sexuale, despre cum să se protejeze atunci când are un contact sexual și cum poate preveni o sarcină nedorită: „îi era rușine să vorbească așa ceva cu mine și în plus era tare bolnavă”. Pentru ca povestea să nu se repete, Cristina vorbește deschis cu fiica sa cea mare despre cum trebuie să se protejeze, ba mai mult se dă ea drept exemplu pentru a o face să înțeleagă riscurile la care se expune dacă alege să fie mamă încă din primii ani ai adolescenței. Prima dată a vorbit despre ce relațiile sexuale în urmă cu doi ani, pe vremea când fiica ei era în clasa a V-a. „Îi dăduse de la școală niște manuale. Scria în ele. Ea mi-a spus: ‘Ia uite mamă ce mi-a dat de la școală”. Îmi zice: ‚E normal să îmi dea așa ceva?”. Atunci am început să vorbesc cu ea. I-am spus ‘Da, mamă, e normal”. Mai ales că ei i-a venit menstruația devreme, la 11 ani. E foarte dezvoltată. Ea s-a speriat când i-a venit menstruația și eu am început să vorbesc cu ea: ‘Uite mamă acum nu mai ești un copil, nu se mai consideră că ești un copil. Acum se zice că ești fată mare. Trebuie să te protejezi””, a povestit tânăra despre prima discuție pe care a avut-o cu fiica ei cea mare depre relațiile sexuale.
Își iubește copiii mai mult decât orice pe lumea asta, dar spune că nu este un exemplu bun de urmat de adolescentele din ziua de azi. „Tinerele ar trebui să stea să se gândească înainte să facă pasul ăsta. Nu este ușor în viață, mai ales dacă nu este susținută de familie. Este foarte greu. Am văzut multe cazuri de tinere care nu au fost susținute și care și-au aruncat copiii de frică, care au ajuns la ‚Mama și Copilul”. E foarte greu. Să se protejeze. Să aibe o școală, un loc de muncă. Asta e cel mai important”, este sfatul pe care Cristina în dă adolescentelor.
Minorele rămân însărcinate și după ce au fost victimele unei agresiuni sexuale
Cristina a rămas însărcintă cu iubitul ei, care era mai mare decât ea cu trei ani. S-au îndrăgostit unul de altul, au fugit de acasă și au ales să își întemeieze o familie, în ciuda faptului că nici părinții ei, nici părinții lui nu au fost de acord cu relația dintre lor. În prezent, au trei copii pentru care fac tot posibilul să nu repete aceleași greșeli pe care le-au făcut ei când erau mici.
Dacă Cristina a ales să devină mama copiilor bărbatului pe care îl iubește, nu același lucru se poate spune și despre Maria, în vârstă de 16 ani, care a rămas însărcinată după ce a devenit victima unor agresiuni sexuale. Acest caz a fost semnalat la Telefonul Copilului de mătușa tinerei.
Drama Mariei a început în urma cu noua luni, când a plecat în Spania, împreună cu iubitul și cu familia prietenului său, părinții tinerei consimțind acest lucru prin intermediul unei procuri notariale. Ajunsă acolo, Maria a fost obligată să practice prostituția de către prietenul său și familia acestuia. A fost repatriată în urmă cu două săptămâni, dar calvarul prin care a trecut nu avea să ia sfârșit. La revenirea acasă s-a transformat s-a transformat într-o victimă chiar a propriei familii.
Propriul tată a obligat-o într-o zi să întrețină relații sexuale cu un tânăr în schimbul unei sume de bani. Maria a încercat să se opună, însă a fost bătută crunt. În cele din urmă adolescenta a reușit să fugă și s-a refugiat în casa uneia dintre mătușile sale. Neștiind ce să facă pentru a-și ajuta nepoata, femeia a apelat la ajutorul Telefonului Copilului. În urma acestei sesizări a fost anunțată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Adolescenta se află acum în plasament la mătușă, iar în urma unui control ginecologic a aflat că este însărcinată. Vroia să își reia școala pe care o abandonase după ce plecase cu iubitul ei în Spania, dar din păcate destinul ei va lua o altă întorsătură. Ca să își revină din trauma pe care a trăit-o în ultima perioadă, Maria a beneficia de consiliere psihologică. „Maria este acum într-un confort emoțional cu sine, a înțeles că este important să-și construiască un sens al vieții prin educație și să-și dezvolte abilități de comunicare, de relaționare care să o ajute să investească de acum încolo încredere reală în relațiile sociale sau sentimentale”, au precizat reprezentanții de la Telefonul Copilului.
Aceasta este doar una dintre sutele de cazuri de minore care ramân însărcinate și care apelează la Telefonul Copilului pentru a cere un sfat sau chiar ajutor specializat, deoarece nu se pot adresa părinților în astfel de cazuri.
Cifrele obținute de gândul arată din noiembrie 2001 și până în iulie 2014 la Telefonul Copilului s-au înregistrat două milioane de solicitări de la minori sau de la adulți care semnalau diferite probleme ale copiilor.
Numai anul trecut la Telefonul Copilului au fost semnalate 218 de cazuri de minore însărcinate, dintre care 32,11% din sesizări au venit din partea părinților, vecinilor sau a rudelor. În primele șase luni ale acestu an s-au înregistrat 133 de astfel de cazuri, dintre care 39, 10% din sesizări au venit din partea părinților, vecinilor sau a rudelor.
Avertismentul medicilor: „În România, se naște și la 12 ani. Autoritățile trebuie să ia măsuri”
Medicul ginecolog Gabriel Lemnete, de la maternitatea Polizu, a vorbit pentru gândul despre realitatea cu care se confruntă la spitalul la care lucrează. „Nu pot să spun că ne confruntăm săptămânal cu minore care nasc, dar odată la două – trei luni ajung la noi în spital astfel de tinere. În România, se naște și la 12 ani. Tinerele rămân însărcinate după primul ciclu menstrual. Se poate, dar asta nu înseamnă că este sănătos. Organismul unui astfel de copil nu este pregătit să nască. Autoritățile trebuie să ia măsuri”, a punctat dr. Lemnete.
Ginecologul spune că, pe lângă faptul că organismul unei adolescente, aflate încă în creștere, nu este pregătit pentru a da naștere, riscul apariției unui avort este mai crescut în rândul unei minore însărcinate decât în rândul unei femei adulte. Mai mult, nașterile premature sunt mai des întâlnite în rândul adolescentelor decât al femeilor mature.
Dincolo de problemele de ordin medical care pot apărea, Bogdan Simion, președintele organizației Sera România, ONG care se ocupă cu drepturile copiilor ce provin din comunități defavorizate, spune că aceste tinere sunt desconsiderate de persoanele din jurul lor, mai ales de propria familie. „Rata abandonului școlar în astfel de cazuri este foarte mare. 90% dintre minorele care devin mame renunță la școală, nu pentru că așa vor ele, dar societatea le determină să ia o astfel de măsură”, a menționat Simion pentru gândul.
Gabriela Alexandrescu, șefa de la Salvați Copiii, spune că numărul mare de minore care devin mame se datorează mai ales faptului că în școli nu există o curriculă în privința educației sexuale. „În unele state s-a introdus încă de la vârsta de 12 ani. Este obligatoriu. Asta trebuie să facă și România. Este important ca școala să educe copiii și să îi orienteze. Așa cum le dau informații despre matematică, română, geografie, așa ar trebui să îi învețe și ceea ce se întâmplă cu corpul lor și care sunt riscurile de a deveni părinte, care sunt riscurile bolilor cu transmitere sexuală, toate riscurile asociuate cu ați face rău ție, sănătății tale. Educația sexuală trebuie neapărat introdusă în curricula școară”, a menționat Alexandrescu.
Material realizat de Mădălina Chițu, (reporteri), Romică Croitoru (imagine), Florin Despa (editor de montaj), Cezar Helmis (producător)