Școala în care EȘTI PLĂTIT SĂ ÎNVEȚI și care-ți asigură un job la o companie străină imediat după absolvire. Da, e în România

Înăltuț, bine făcut și cu o privire candidă ce nu se prea potrivește cu îmbrăcămintea tip „uniformă de camuflaj”, Rareș Tudose este unul dintre cei 250 de elevi ai Școlii Profesionale Germane „Kronstadt” din Brașov și se pregătește ca, din vara lui 2015,  să lucreze ca „operator pe mașini cu comandă numerică” pentru firmă germană INA Schaeffler. Anul trecut pe vremea asta număra zilele rămase până la terminarea clasei a IX-a pentru că simțea că trebuie să facă o schimbare, mai ales că nu se afla printre premianți, ba dimpotrivă. Chiar dacă optase inițial pentru un liceu, până la urmă, insistențele părinților au avut câștig de cauză: „Mi-au zis că decât vânzător în piață, cu trei-patru sute de lei pe lună la negru, în cel mai  bun caz, și fără nici un viitor, e mult mai OK să fac profesionala asta. Cu diploma de aici o să am un loc de muncă aproape garantat și cu un salariu ca lumea și după aia pot face și liceul, la seral, să-mi iau Bac-ul și să fac și o facultate, dacă vreau.” După ce i-a mai povestit „cum e treaba” și unul dintre prieteni săi cei mai buni, care era deja elev la „Kronstadt”, n-a mai stat pe gânduri. Iar acum e de-a dreptul mândru că este elev la „cea mai OK școală din Brașov”.

Înscrierea n-a fost însă nici pe departe o formalitate de tipul „depui actele la secretariat și gata”. A trebuit să treacă mai întâi printr-un interviu cu reprezentanții INA Schaeffler. „Dacă le-aș fi făcut o impresie proastă, m-ar fi respins fără multă vorbă și basta”. Ca toți elevii școlii, încă din prima lună a primit o bursă de 400 de lei, „aproape de două ori mai mult decât indemnizația de șomaj a unui absolvent de liceu pe care nu-l angajează nimeni”, dintre care 200 de lei din partea statului și alți 200 de lei din partea firmei germane, cu care a semnat și un contract în acest sens. Potrivit acestui document, singura sa îndatorire este să fie un elev silitor și dedicat pregătirii pentru viitoarea meserie, fără vreo obligație ca, în schimbul bursei, să lucreze o anumită perioadă pentru firma care i-a acordat-o. Pe lângă bursă, în perioadele de practică – pe care elevii de la „Kronstadt” o fac în fabricile companiilor care i-au selecționat și care  reprezintă 60% din durata școlarizării în primul an și 75% în anul doi – Rareș mai primește încă 14 lei pe zi pentru o masă caldă la cantina fabricii, „ca toți angajații de la INA Schaeffler”.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

În primele zile de școală a avut ceva dificultăți de acomodare cu regimul de disciplină „sever, dar normal” impus de firmele ce patronează școala, însă s-a acomodat repede. Cât despre absența de la ore, nici nu se pune problema.„Cum adică, să chiulesc? N-are nici un rost, că după aia tot eu trebuie să recuperez ce pierd. Plus că la șase absențe nemotivate rămâi fără jumătate din bursa pe o lună, iar la mai mult de șase absențe nu mai pupi bursă trei luni de zile!”

Inițiativa investitorilor străini

Înființată în 2012, Școala Profesională Germană „Kronstadt” este rezultatul inițiativei investitorilor străini din Brașov – un grup de firme germane și două franceze de primă mână, precum INASchaeffler, Premium Aerotec, Stabilus, Draexlmaier, Continental, Hib, Hutchinson, REGE, Ramoss Com, Elmas, Preh – susținute de Clubul Economic German. O inițiativă la care au răspuns prompt atât Primăria Brașov, cât și Inspectoratul Școlar Brașov. „Cu această școală, premieră în România, Brașovul dă un exemplu de bună practică în învățământul profesional, domeniu în care acun un an, doi foarte mulți, la București și în alte județe, nu credeau, zicând că e o prostie să investești bani publici în așa ceva”, spune primarul George Scripcaru.

„Școala asta a apărut dintr-o necesitate stringentă a companiilor industriale străine care activează în Brașov, care nu mai găseau mână de lucru calificată. Prin 2007-2008 am ajuns la concluzia că ne îndreptam, pur și simplu, către o adevărată catastrofă din acest punct de vedere. Dacă acum zece ani se vorbea de o relocare de personal de la Tractorul, Roman SA, Rulmentul etc., acum acei angajați au o vârstă destul de înaintată, iar peste alți zece ani cu cine mai lucrăm?”, spune Alexandru Blemovici, directorul general al INA Schaeffler. Atât el, cât și Cristian Popescu, omologul său de la firma Stabilus, se declară „mândri că nu e numai prima școală profesională din România rezultată dintr-un parteneriat public-privat real, ci și cea mai bună, cum vrem să rămână și în continuare”.

Există însă și o nemulțumire. „Încetineala de schimbare a unui sistem de învățământ profesional care  rămâne încă atemporal, încețoșat și pornit tot pe baze socialiste, care acum evident că nu mai funcționează. Trebuie ca acest învățământ să se adapteze cât mai rapid la cerințele mediului de afaceri, ale economiei reale și ale noii pieți a muncii, care sunt cu totul altele astăzi decât acum două decenii”, atrage atenția Marius Suranyi, director general Draexlmaier.

Investiții de peste un milion de euro

Școala profesională Kronstadt funcționează din 2012 în clădirea fostului Grup Școlar Industrial Rulmentul, pentru reabilitarea căreia primăria a alocat aproape un milion de lei. De dotarea sălilor de clasă, cabinetelor și laboratoarelor s-au ocupat companiile din acest proiect, ale căror investiții vor ajunge în acest an la un milion de euro, după dotarea a patru ateliere și a sălii de sport, de reabilitarea cărora s-a ocupat tot municipalitatea (2 milioane de lei).

Cursurile se desfășoară pe perioada a doi ani și asigură patru calificări: operator mașini cu comandă numerică, electromecanic utilaje și instalații industriale, sculer-matrițer și confecționer articole din piele și înlocuitori. În prezent, aici învață 250 de elevi, pregătiți de 25 de profesori și maiștri. Elevii de la „Kronstadt” beneficiază de burse de studiu de 400 de lei lunar, 200 de lei din partea statului și 200 de lei din partea companiilor care îi pregătesc aici. Cel mai important este însă faptul că la finalul anilor de pregătire, elevii vor avea un loc de muncă oferit de companiile care au intrat în acest parteneriat public-privat.

Elevii români fug de meserie

La nivelul țării, absolvenții de clasa a VIII-a care se îndreaptă către o școală profesională sunt mai puțini decât locurile puse la dispoziție de minister, chiar dacă pe piața muncii este o lipsă acută de muncitori calificați. Majoritatea preferă să fie șomeri cu diplomă decât să învețe o meserie.

Stelian Fedorca susține că, în medie, în fiecare județ, 40% dintre locurile alocate învățământului liceal sunt în prezent pentru școlile profesionale și învățământul tehnic. Cu toate acestea, elevii români nu sunt foarte interesați de posibilitatea de a învăța o meserie și de a intra apoi pe piața muncii.

Datele de la Ministerul Educației arată că în anul școlar 2013/2014, din peste 20.000 de locuri puse la dispoziție pentru organizarea de cursuri profesionale au fost ocupate doar 12.500 de locuri. Județele în care locurile de la școlile profesionale au fost ocupate în număr mare sunt: Caraș Severin 89,3% din totalul locurilor oferite, Covasna 85,7%, Bihor 84,4%, Iași 84% și Buzău 82,1%. La celălalt pol, județele unde interesul pentru școlile profesionale este foarte mic sunt Gorj, unde doar 24% dintre locurile oferite au fost ocupate, Vâlcea 25,8%, Teleorman 31,1%, Dolj 37,6% și Maramureș 38%.

Cele mai cerute specializări de către companiile care se implică în astfel de proiecte de formare profesională sunt cele de sculeri matrițeri și operatori mașini comandă numerică. Elevii care aleg o școală profesională se întreaptă către mecanică auto, turism și alimentație .

Companiile interesate de formarea meseriașilor se lovesc de dezinteresul autorităților

Tot mai multe companii sunt interesate să își asigure o forță de muncă bine pregătită. Astfel, numărul campaniilor care doresc să formeze angajați încă de pe băncile școlii a crescut de la 1.000 în anul școlar 2012/2013 la 2.350 în 2013/2014, potrivit unei statistici de la Ministerul Educației.

Oamenii de afaceri susțin însă că avântul lor este tăiat de reticența autorităților locale.

„Guvernul ar trebui să dea un semnal administrațiilor locale care să încurajeze aceste parteneriate. De exemplu, să le spună primarilor că dacă nu fac parteneriate cu aceste firme, în urma cărora vor avea și ei de câștigat, nu mai primesc la fel de mulți bani”, a declarat pentru gândul Cristian Pârvan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

Acesta spune că sunt multe locuri de muncă pentru care companiile nu găsesc forță de muncă. „Este vorba despre acele posturi unde se lucrează cu mașini foarte sofisticate. De exemplu, instalator electric și operator de echipamente de prelucare. Instalatorul nu mai este cel de odinioră, el trebuie să lucreze cu un alt tip de tablou electric. În plus, cred că programele școlare trebuie adaptate la nevoile din piața muncii și să există un anumit grad de interdisciplinaritate între materii”, a completat Pârvan.

De ce au dispărut școlile profesionale din România

Învățământul profesional a fost desființat în 2009, în mandatul Ecaterinei Andronescu, care nu a mai aprobat planul de școlarizare pentru învățământul profesional, argumentând că toată lumea voia să urmeze cursurile unui liceu teoretic. Astfel, elevii care au intrat la școlile profesionale fără examen de admitere au fost obligați să susțină examen de bacalaureat. Asta explică, în parte, și rezultatele de la bacalaureat din ultimii ani.

„Probabil cunoștințele lor nu erau atât de bune și asta s-a văzut la examen. Dacă ne uităm la rezultatele din ultimii ani vom vedea că, la filiera tehnologică, sunt licee care au promovabilitate zero”, a spus Stelian Fedorca, consilier la Ministerul Educației.

În 2011, Legea educației reintroduce învățământul profesional, prin posibilitatea încheierii de parteneriate cu firmele private, sistemul dual școală/compania. Primele clase pentru învățământ profesional s-au introdus în 2012, când liceele tehnologice s-au înscris în programul „Alege-ți drumul!”, program de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic.

În cadrul acestui program școlile încheie parteneriate cu firmele, care devin viitorii angajatori pentru elevi, iar programul constă în principal în practică.

„Din decembrie 2013 s-a modificat legea și din acest an, 2014/2015, învățământul profesional va fi de trei ani. Admiterea la școală profesională se dă înainte de evaluarea națioanală. Anul acesta este prima dată când companiile participă la preselecția candidaților”, a precizat Fedorca.

În cadrul programului, companiile oferă burse de 200 de lei elevilor, iar statul, alți 200 de lei.
Elevii care participă la un astfel de program au, în primul an , cursuri teoretice în proporție de 40% (525 de ore) și 60% practica (740 de ore). În cel de-al doilea an, teoria este redusă la o pondere de 25% (315 ore), iar practica ajunge la 75% (885 de ore). În plus, elevul va face practica obligatorie la angajator timp de 5 săptămâni.

Angajatorii care participă la programul „Alege-ți drumul” sunt implicați atât în fundamentarea planului de școlarizare, cât și în stabilirea ofertei de pregătire profesională și  în definirea și revizuirea calificărilor și a programelor școlare.