Scrisoarea către Moș Crăciun a Loredanei, fetița de 10 ani pentru care cel mai prețios cadou e viața

Jucării și dulciuri. Asta așteaptă cei mai mulți copii să găsească sub brad, de Crăciun. Nu și Loredana, o fetiță de 10 ani, care are carnetul plin cu „foarte bine”. Ea vrea doar sănătate. Nu doar pentru ea, ci pentru întreaga familie.

Și mai vrea 110 lei. Dar nu pentru ea, ci pentru a cumpăra cadouri pentru aniversările ce vor veni. Și și-ar mai dori ceva, ca mama ei să nu se mai îngrijoreze din pricina banilor.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

Loredana împreună cu mama ei, împodobind bradul de Crăciun

Loredana Lăzurcă nu este un copil ca toți ceilalți. Și asta nu numai pentru că așteptările ei de la Moș Crăciun sunt diferite. Ochii ei mari și părul cârlionțat, pe care și-l ascunde sub o șapcă roz, pentru că este momentan prea scurt, te fac să refuzi să crezi că ceva rău i s-ar fi putut întâmpla. Și totuși, asta este realitatea. A fost diagnosticată cu două forme de cancer până la vâsta de zece ani și cu toate astea, planurile ei de viitor sunt bine stabilite: „Când o să fiu mare, o să mă fac doctor. La anul o să mă apuc de cursuri de dans. Vreau să învăț rumba. Va trebui să îmi fac timp și pentru niște cursuri de canto. Îmi place să cânt și visez ca într-o bună zi să cânt pe o scenă mare”.

Pe Loredana am cunoscut-o în Ajun de Crăciun. Am fost la ea acasă, într-un cartier din București, unde m-a primit cu zâmbet. Mi l-a arătat pe Coco, primul ei ursuleț. „Când eram mică îi dădeam să bea ceai cu lingurița. I-am arătat și mamei. Mi-a spus că ursul nu bea ceai. Eu știam că bea, chiar dacă doar plușul din care făcut Coco înghițea ceaiul. Când mi l-a luat să îl spele la mașină, mi-a fost frică pentru el. Am crezut că o să i se facă rău când l-am văzut cum se învârtea în mașina de spălat. A supraviețuit”, povestește Loredana.

Coco este prima ei jucărie. Este „prietenul” ei. Este ursul care i-a fost alături la vârsta de 4 ani, atunci când medicii i-au pus diagnosticul de limfom malign Hodgkin, o formă de cancer la sânge. „Acum în primăvară nu a mai putut veni cu mine. Medicii mi-au spus că nu e steril, că trebuie să îl spele zilnic și că riscau să îl schilodească. Am preferat să îl las la mama”, explică fetița relația ei cu ursul.

Cea mai frumoasă amintire din viața unui copil de 10 ani

Pentru Loredana, spitalul este a doua ei casă. Crăciunul trecut nu a putut fi alături de familia ei. Era internată. Cea mai frumoasă amintire pe care o are din „viața ei de om” este legată tot de spital. „Eram pe holurile spitalului. Mama vorbea cu doctorul și eu alergam cu branula în mână. Eram așa de fericită că puteam să alerg fără să mă doară mâna de la branulă. La anul trebuie să fac din nou un CT (nr. computer tomograf) să văd dacă sunt bine. O să îmi pună din nou branulă și mi-e că o să mă doară”.

Loredana împreună cu o parte din jucăriile ei de pluș. Coco este ursuletul cel mai mic

Până la vârsta de zece ani a fost diagnosticată cu două forme de cancer: limfom malign Hodgkin și cancer la plămâni. „Avea trei ani și opt luni. Era vară. Sora ei cea mare o spăla. A găsit pe gâtul ei, în partea stângă o umflătură. Eu eram la muncă. Când am ajuns acasă mi-a spus ce a văzut. Inițial am spus că o fi mușcat-o o viespe. Semăna cu o mușcătură de viespe. A doua zi s-a mai retras. M-am liniștit, dar am monitorizat-o în permanență. Când am văzut că nu trece, m-am dus la medicul de familie și am fost trimisă să fac o serie de analize, printre care și o biopsie. În urmă cu șase ani, chiar în perioada asta am aflat diagnosticul: limfom malign Hodgkin. Am plecat acasă vorbind singură”, a povestit Mariana Lăzurcă, în vârstă de 35 de ani.

Au urmat șase luni de chimioterapie, apoi în fiecare an mergea la control. „Toate analizele i-au ieșit perfect. Medicul m-a liniștit și mi-a spus că totul va fi bine și că riscul de recidivă în cazul acestui cancer este foarte scăzut după vârsta de cinci ani”, a mai spus mama Loredanei. Dar fetița a fost o excepție de la regulă. „Anul trecut a început să vomite tot ce mânca. Vomita și dacă îi dădeam să bea apă. M-am dus la medicul de familie, care ne-a recomandat o serie de analize și care ne-a trimis la Institutul de Boli Pneumologie Marius Nasta. I-au găsit niște pete pe plămâni și am luat-o de la capăt”, spune Mariana. În primăvară, fetița ei a suferit un autotransplant de celule stem. Până în prezent analizele i-au ieșit bine.

„Am emoții acum în ianuarie. Ea nici nu știe că a fost diagnosticată cu cancer. Știe că a avut o răceală puternică. E foarte greu să îi explici unui copil că a fost diagnosticat de două ori cu cancer”, mărturisește mama, care îți ascunde lacrimile. „Trebuie să fiu tare. Nu o pot lăsa să mă vadă că sunt la pământ”, se îmbărbătează însă imediat Mariana.

Ce i-a scris Loredana lui Moș Crăciun

Fetița îmi arată scrisoarea ei pentru Moș Crăciun. „Îți arăt ca să vezi că i-am scris, dar nu vreau să vezi ce”. După câteva minute, o roagă pe mama ei să o citească „în gând” și după ce obține aprobarea tacită din partea adultului mi-o arată. „Uite!” și își ascunde fața în palme.

Scrisoarea Loredanei pentru Moș Crăciun

„Dragă Moș Crăciun,

Eu de la tine îmi doresc 110 lei. Îmi trebuiesc neapărat acești bani, nu îi cheltui pe prostii. Îmi mai doresc și multă sănătate mie și familiei mele și îți promit că o să încerc să iau numai FB la școală. O să mă străduiesc să o fac pe mama fericită și te rog vorbește cu ea să nu mai fie supărată pentru că nu are bani.

Te aștept cu drag. Aș vrea să îmi lași o scrisoare dacă treci pe la mine. Dacă nu poți, nu mă supăr. ♥

Dragă Moșule, dacă nu poți să îmi dai 110 lei, ia-mi, te rog, căluțul Pami”, scrie Loredana, cu greșelile inerente unei școlărițe care a stat mai mult în spital.

„Banii nu sunt pentru mine. Acum, pe 29 decembrie e ziua nepoatei mele. Face doi ani. Vreau să îi iau o păpușă. În ianuarie vine și ziua lu” tata. Eu la pușculiță mai am doar 40 de lei și păpușa costă 110 lei. Aveam mai mult, dar mi-am dorit foarte mult să am patinele mele, așa că am luat de acolo 70 de lei și mi-am cumpărat unele. Aseară am fost cu mama la patinoar. Știi ce frumos a fost”, povestește fetița.

Nu vrea păpuși de la moș. „Am un sac întreg. Vreau să fiu sănătoasă, să pot să mă duc la școală și să iau note mari. Sunt în clasa a III-a. Trebuia să fiu în a IV-a. Am fost bolnavă și nu m-am putut duce”.

Persoanele care doresc să întindă o mână de ajutor acestei familii sunt rugate să ne contacteze la adresa [email protected] sau [email protected].

Statistici sumbre: în România, un copil bolnav de cancer din doi moare

În România, un copil bolnav de cancer din doi moare. În Europa, 80% trăiesc. Dintre bolnavii de cancer care au nevoie de radioterapie doar 30% reușesc să beneficieze de ea în țară din cauza lipsei aparaturii.

Asociația „Dăruiește Viață” propune să schimbăm împreună aceaste statistici printr-o facilitate la îndemâna persoanelor juridice, care pot redirecționa  20% din impozitul pe profit către un ONG. Potențialul acestei facilități este uriaș, respectiv 350.000.000 de euro, însă doar 16% din aceasta sumă a fost redirecționată în 2013 către asociații non+profit.

Aceasta posibilitate de a ajuta dezvoltarea de proiecte cu ajutorul ONG-urilor este prevazută în Codul Fiscal. Orice companie poate aloca 20% din impozitul pe profit (maximum 3%0 din cifra de afaceri), către un proiect dezvoltat în comunitate. Banii nu sunt alocați din resurse proprii, ci din taxele care oricum merg către stat, însă totul trebuie făcut până la 31 decembrie.  Persoanele interesate pot cere mai multe informații despre cum pot aloca cei 20% din impozit la numărul de telefon 0729.999.777.