„Stimat public, onorate scaune!” România, „în capot și șlapi”, s-a făcut de râs la Frankfurt. Ministrul Culturii nu înțelege a cui este VINA

La Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai mare astfel de eveniment din lume, la care, dacă nu ești, nu exiști din punct de vedere literar, România a existat cu un stand prăfuit de o sută de metri pătrați. Standul este descris pentru gândul de agenți literari, editori și scriitori români prezenți la târgul care s-a desfășurat în perioada 9-13 octombrie, drept „mizerabil”, „rușinos”, „urât” ori „o dezamăgire”. Poetul Nicolae Prelipceanu, care a susținut o lectură publică în zilele de târg închise publicului larg, spune că a fost nevoit să vină de acasă cu un afiș de promovare improvizat pe care l-a amplasat la stand. Mihai Mitrică, reprezentant al editorilor, susține că numele României nu era vizibil pentru vizitatori. Iar agentul literar Simona Kessler crede că țara noastră s-a prezentat la evenimentul literar al anului „în capot și șlapi”.

Întrebat de gândul, ministrul Culturii, Daniel Barbu, neagă că de stand s-ar fi ocupat instituția pe care o conduce. „Nu știu. Nu ministerul Culturii a organizat, ci ICR. Este cu totul altă instituție, întrebați acolo. Noi ne ocupam de Stuttgart, nu de Frankfurt”, a declarat ministrul. În schimb Ioan Matei, șeful Biroului Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, confirmă că ministerul s-a ocupat de reprezentarea României la târg, susținând că aceasta a fost „la nivelul din anii anteriori”, „cu excepția standului” pe care de data aceasta l-a închiriat de la organizatori. De altfel, ministerul Culturii este trecut ca organizator al standului României și pe site-ul Târgului de Carte de la Frankfurt.

CRĂCIUN Semnificația denumirii„Crăciun”: Mulți s-au înșelat crezând că o știu

18:56

ACTUALITATE Rețetă autentică de TURTĂ dulce. Cum se prepară și ce origine are acest desert

18:47

Simona Kessler: „Este rușinos”

Târgul de Carte de la Frankfurt este evenimentul numărul 1 al industriei literare. Acolo se semnează contractele importante de drepturi de autor, acolo își fac marile edituri internaționale planul de a publica un scriitor străin sau altul. Publicul larg are porțile deschise doar două zile din cele cinci ale evenimentului. În rest, spațiul expozițional forfotește de oameni de cultură, ziariști și editori de primă mână de pe tot globul. „Am trecut de două ori pe acolo și arăta foarte urât. Era doar un echipament de bază, erau lipite două afișe și atât. Este rușinos!”, a povestit Simona Kessler, agent literar, pentru gândul, arătând că, spre comparație, alte standuri, chiar și cele ale unor state mai mici decât România, au fost mult mai bine puse la punct. „Orice țărișoară – Muntenegru, Serbia și așa mai departe… vecinii noștri, nu ne comparăm cu americanii sau englezii – a avut o preocupare privind estetica standurilor lor. E o chestiune de reprezentare și de felul în care îți arăți un nume. Adică, poți să te duci într-un capot sau poți să te îmbraci într-o rochie frumoasă. Și noi preferăm să ne ducem în capot și șlapi. Cam așa am arătat”, a mai spus ea, precizând totodată că nu este prima dată când se întâmplă acest lucru.

*Standul României la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

Kessler a arătat că, în ciuda criticilor aduse și în anii precedenți cu privire la felul în care România este reprezentată la evenimente de acest gen, lucrurile rămân încă nerezolvate.„Nu înțeleg de ce noi, după 20 de ani, continuăm să arătăm la fel de rău ca imediat după Revoluție. Toți au evoluat… Și nu este vorba de dimensiunea standului, ci de bunul gust, o chestie minimală pe care trebuie să o faci pentru ca lucrurile să arate bine”, a comentat Simona Kessler.

Mihai Mitrică, director executiv al AER: Numele României lipsea

Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, a fost la Târgul de Carte de la Frankfurt, dar spune că nu a văzut la stand numele României. „Erau doar două roll-up-uri necăjite cu Ministerul Culturii. Semnalizarea evenimentelor a fost deficitară, iar lecturile publice s-au desfășurat cam între noi”, povestește Mitrică. Într-una din seri, AER a expus la târg cele mai frumoase cărți ale României, ocazie cu care a organizat și o recepție. „În timpul acestei recepții au fost mai mulți vizitatori decât în toate celelalte zile la un loc. Am impresia că pentru Ministerul Culturii este o sarcină prea mare să organizeze standurile naționale, cu toate limitările de buget și presiunea politică”, continuă reprezentantul AER. Potrivit acestuia, standul României era anost, iar cărțile trimise de edituri spre promovare erau înșirate pur și simplu, fără ca vizitatorul să fie informat de criteriul după care erau expuse.

Poetul Nicolae Prelipceanu: „Stimat public, onorate scaune!”

Invitat la târg de Ministerul Culturii, poetul Nicolae Prelipceanu și-a început, în lipsa auditoriului, lectura cu o formulare auto-ironică: „Stimat public, onorate scaune”. „Standul era pur și simplu mizerabil. Nu erau afișe, cărțile erau pur și simplu trântite acolo. Noroc că un coleg de la Piatra Neamț a făcut niște afișe cu pozele noastre, că el conduce o tipografie, și le-am pus acolo”, spune poetul, nemulțumit că ziua în care a avut el organizată lectura publică era una în care publicul larg nu avea acces la târg. Mari așteptări spune însă că nu a avut de la bun început: „Lucrurile astea sunt făcute formal, ca să fie făcute”.

Cristian Dinu, Read Forward: „O dezamăgire”

Cristian Dinu a participat la Târgul de Carte de la Frankfurt în calitate de reprezentant al proiectului „Read Forward”, o platformă care face disponibile operele literare în format electronic. „Peste tot târgul forfotea de lume și era aglomerat, iar la standul României era pustiu și bătea vântul”, a povestit pentru gândul Cristian Dinu, care a făcut făcut o serie de poze și le-a postat pe blogul personal.

*Standul României la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

*Standul României la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

„Am văzut standul, am plecat, m-am întors a doua zi să văd dacă e la fel… și era la fel. M-am uitat puțin pe acolo și am văzut că încă erau niște cărți băgate prin pungi. Am fost și anul trecut, când standul era printre cele mai urâte, dar mai puțin urât decât cel de anul acesta. E o dezamăgire. Cred că am fost țara cu cel mai urât stand. N-am mai văzut altul atât de urât”, a mai spus acesta, adăugând că, printre altele, reprezentanții României la stand nu erau pregătiți nici măcar cu cărți de vizită.

Ministerul Culturii: Prezența României, la nivelul anilor trecuți

Ioan Matei, șeful Biroului Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, care s-a ocupat de organizarea prezenței României la târg, spune că țara noastră a fost reprezentată și în acest an „la nivelul anilor trecuți”, cu o singură excepție: standul. „În ceilalți ani aveam un stand de la Sala Palatului. După ce Sala Palatului a trecut de la noi la RA-APPS, nu am mai putut să luăm acel stand. Așa că am închiriat standul de la organizatorii Tîrgului de Carte de la Frankfurt, iar acesta a corespuns standardelor târgului”, spune Ioan Matei. „Am invitat scriitori buni, precum Nora Iuga, am avut evenimente. Cu excepția țării invitate, toate țările au 2, 3, 4 evenimente, nu mai mult”, continuă reprezentantul ministerului, care atrage atenția și asupra bugetului mic al instituției. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, neagă însă că instituția pe care o conduce ar avea vreo legătură cu Târgul de Carte de la Frankfurt: „Nu ministerul Culturii a organizat, ci ICR. Este cu totul altă instituție, întrebați acolo. Noi ne ocupam de Stuttgart, nu de Frankfurt”.

*Standul României la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

Miza Târgului de Carte de la Frankfurt

La Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt au participat aproximativ 7.300 de expozanți, din peste 100 de țări, conform datelor puse la dispoziție pe site-ul evenimentului. „Este un târg important mai mult pentru editori decât pentru autori. Pentru autori este important în mod indirect, spre deosebire de cel de la Liepzig, spre exemplu, care li se adresează în mod direct. Dar evident că este cel mai important târg din Europa, pe zona aceasta literară”, a explicat pentru Dan Lungu pentru gândul. „Miza este vânzarea și cumpărarea de drepturi de autor. Din experiența mea, stând în preajma editorilor pe la astfel de târguri, știu că, de fapt, când mergi la o astfel de întâlnire de business e importantă agenda pe care ți-o pregătești dinainte. Dar felul în care arată este important pentru jurnaliștii care vin acolo, pentru oamenii din lumea cărții”, a adăugat acesta.

Gabriela Adameșteanu a participat la Târgul de Carte de la Frankfurt în 2008 și îi știe importanța: „Este cel mai mare târg de carte din lume. Este o lume profesională, mondenă, culturală, toate în același timp. Frankfurt înseamnă să pătrunzi într-un cerc elitist de cultură”.

Brazilia, țară invitată în acest an

Anul acesta țara invitată la târgul de Carte de la Frankfurt a fost Brazilia, țară a cărui stand s-a întins pe o suprafață de 2500 de metri pătrați, și a fost gândit de Daniela Thomas și Felipe Tassara. 70 de autori din această țară au fost invitați să participe la evenimentele de la stand, iar formația Choro Livre a susținut scurte recitaluri în fiecare zi a târgului.

*Standul Braziliei la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

*Standul Estoniei la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

*Standul Lituaniei la Târgul de Carte de la Frankfurt // Foto: Cristian Dinu

Succesul fiecărei țări la un târg de asemenea amploare este extrem de important a mai explicat Simona Kessler, arătând că este momentul potrivit pentru ca autorii fiecărei țări și cărțile lor să devină vizibile pe plan internațional. Eforturile să fie cu atât mai mari, cu cât piața cărții a fost și ea afectată de contextul economic dificil din ultimii ani.

„Este destul de greu pentru autorii români să ajungă să fie traduși, pentru că este criză peste tot. Interesul pentru autorii români și numai, și pentru cei din culturi mai mici, este destul de redus în momentul de față”, a precizat aceasta. „Nu știu dacă Românai a avut invitați autori anul acesta, nu știu care a fost programul pregătit. Dacă au fost evenimente, la stand nu erau semnalizate prin nimic. Nu am văzut nimic care să te facă să vezi din prima… Dar eu nu am petrecut timp acolo, la stand. Am văzut doar cât e de urât și asta a fost tot”, a adăugat agentul literar.