ȚARA FĂRĂ COPII. Localitatea din România în care s-a născut un singur copil în ultimii 40 de ani

În comuna Pleșcuța, aflată în zona de munte din estul județului Arad, la circa 116 de kilometri de reședința de județ, există un caz inedit: în satul Budești nu s-a mai născut niciun copil de aproape patru decenii. În această primăvară, o familie de tineri care s-a mutat în sat s-a mutat în sat a adus pe lume primul copil cu domiciliu în Budești din ultimii 40 de ani.

„Copiii în satul Budești nu s-au născut, din datele pe care le deținem, din anii 1977-1978. Cauza ar fi plecarea tinerilor la oraș sau în satele de câmpie din zona orașelor. Urmările sunt destul de grave: în primul rând scăderea populației, în al doilea rând s-au desființat școala și grădinița din satul Budești. De la un an la altul devenim o comună cu o medie de vârstă tot mai înainată și în ritmul ăsta în câțiva ani buni o să ajungem sub 1.000 de locuitori”, a declarat primarul comunei Pleșcuta, Marius Viorel Groza.

Locuitorii satului sunt exlusiv persoane în vârstă. Până când două familii de tineri, cu o medie de vârstă de 25-30 de ani, s-au mutat în sat.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

„În ultimele două luni a apărut o surpriză. După multă muncă, multă promovare a satului Budești am reușit să aducem în satul Budești două familii de tineri care și-au făcut domiciliul pe satul Budești, și-au cumpărat două căsuțe. Una dintre familii a născut o fetiță care are domiciliul pe satul Budești. Da, este primul copil după 39 de ani”, a declarat primarul comunei Pleșcuta, Marius Viorel Groza.

Primarul spune că nu a trebuit să-i convingă pe tineri să se mute în satul de la munte, dar recunoaște că a fost mai greu până i-a adus în zonă. Strategia edilului-șef de a repopula zona, prin promovarea localității pe internet, a dat roade. 

„Nu a trebuit ca să-i convingem ca să se mute. A fost mai greu până i-am adus. În momentul când i-am adus și au văzut satul Budești, au văzut zona, au văzut câtă liniște poate să ofere o zonă rurală. Au intrat în contact cu oamenii din Budești, care sunt niște oameni deosebiți, niște oameni simpli, cu bun simț, cu frică de Dumnezeu și respect față de oameni și s-au convins singuri că merită să stea în Budești. (…) Tinerii sunt din Arad, chiar din municipiul Arad”, a declarat primarul comunei Pleșcuta, Marius Viorel Groza. 

Până la mutarea familiilor de tineri, satul Budești mai avea 12 locuitori cu vârste de 50-60 de ani, iar în acest moment populația a ajuns la 18 persoane. 

„Da, în satul Groși, care aparține de comuna Vârfurile, din statisticile noastre din anul 2006 nu s-au mai înregistrat nașteri, motivul fiind plecarea tineretului către oraș în căutarea unor locuri de muncă. Cei care au rămas sunt părinții tinerilor, care au o medie a vârstei cuprinsă între 55-60 de ani”, a declarat  primarul comunei Vârfurile, Radu Tiberiu Giurgelea.

Numărul de națteri în România din 1990 încoace

Primar comuna Băișoara (Cluj): Avem 7 copii nou-născuți, față de 30 câți erau înainte de 1989

Situația din Arad nu este însă una izolată. Mai mulți primari de comune din județul Cluj se plâng de scăderea natalității și cer autorităților luarea unor măsuri care să stopeze acest fenomen, în condițiile în care numărul de nou născuți s-a redus de trei – patru ori după 1989 în anumite localități.

Primarul celei mai mici comune din județul Cluj, Ploscoș, care are aproximativ 600 de locuitori, Aurel Truță, a declarat că numărul copiilor nou-născuți s-a redus drastic, fiind înregistrate doar 2-3 nașteri. „S-a redus foarte tare numărul, familiile din Ploscoș sunt îmbătrînite, nu prea mai sunt tineri. Am avut 8 până la 10 nașteri înregistrate în urmă cu 10 ani, acum abia dacă mai sunt 2-3 nou-născuți”, a spus Truță.

În comuna Băișoara, situată în zona de munte a județului Cluj, se nasc de peste patru ori mai puțini copii decât înainte de 1989. „Se nasc copii, dar foarte puțini. A scăzut foarte mult natalitatea deoarece majoritatea tinerilor din Băișoara au migrat, s-au mutat și lucrează în zona municipiului Cluj-Napoca. De când s-a închis exploatarea minieră ei nu mai au unde lucra. Aici ar trebui autoritățile să intervină, să ia măsuri pentru dezvoltarea unor industrii în mediul rural, pentru că, nefiind asigurate locuri de muncă, tinerii nu pot să rămână aici. Avem 7 nașteri față de 25-30 câte erau înregistrate înainte de 1989”, a precizat primarul Minodora Luca.

Nici în comuna Vad, care este cea mai îndepărtată de reședința de județ, Cluj-Napoca, situația nu diferă. Primarul David Prunean a subliniat că, în prezent, nașterile sunt la jumătate față de acum 10 ani. „Natalitatea este în scădere accentuată, avem 12 – 13 nou-născuți pe an”, a spus acesta.

Și în comunele cu populație preponderent de etnie maghiară se înregistrează același declin demografic. Primarul comunei Sic, Sallai Ioan, recunoaște că situația nu este una îmbucurătoare. „Scad nașterile, scade numărul copiilor. În Sic oamenii mai pleacă să lucreze în străinătate, prin țară, sunt tot mai puțini tineri”, a afirmat Sallai. Potrivit acestuia, conform ultimelor date statistice, în Sic trăiesc aproximativ 2.700 de locuitori din care 100 români, 2.600 maghiari și 30 de romi, „numărul locuitorilor fiind în continuare în descreștere”.

Și în comuna Sâncraiu numărul nou-născuților este redus față de anii anteriori. „Numărul nașterilor este mai mic, avem cam 10 nou-născuți, dar este în scădere. Populația comunei a scăzut cu 150 de persoane față de ultimul recensământ din 2012”, a arătat primarul Pokka Andrei.

Primar din Alba: „Dacă nu aș fi bătrân, aș mai face câte ceva, dar la 63 de ani nu mai merge”

În șapte comune din județul Alba se înregistrează, în medie, doar două nașteri pe an, majoritatea locuitorilor având peste 60 de ani, iar localnicii susțin că tinerii pleacă din cauza lipsei locurilor de muncă. Primarul din Ceru Băcăinți susține că are „o trupă de 20 de feciori”, însă nicio fată, iar cel din Rimetea spune că dacă nu ar fi așa bătrân ar „mai face câte ceva”, însă „la 63 de ani nu mai merge”.

Risipiți prin munți și văi, la mari distanțe unii de alții, pe localnicii din Ceru Băcăinți, comună care se întinde pe 5.000 de hectare, îi vezi rar împreună, la necazuri și bucurii, la înmormântări sau petreceri, de Paști sau de Crăciun. Este comuna cu cei mai puțini locuitori din județul Alba, vreo 260, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt trecuți de 60 de ani. Așa se face că în ultimii opt ani au fost înregistrate doar opt nașteri.  

„La noi nu se fac nici căsătorii. Avem o trupă de 20 de feciori, asta e. Fete nu avem, numai dacă importăm. Fetele care vin aici trebuie să se supună anumitor rigori fizice, să muncească de să le iasă ochii. Toată lumea vrea ușor, vrea la Stat. Feciorii noștri nu-și prea găsesc fete, aici e buba. S-au legat de casă și le vine greu să plece”, a explicat primarul din Ceru Băcăinți, Ioan Trif.

O altă localitate din Alba în care din 2010 s-au înregistrat până în 15 nașteri este Râmeț. Și aici, populația este foarte îmbătrânită, iar primarul Vasile Raica susține că se întristează când merge în alte sate și vede copii, amintindu-și cu nostalgie cum, în urmă cu mulți ani, în aceeași comună, erau 200 la școală. Acum au rămas 11, iar numărul lor este în scădere.

Primarul nici nu știe pe cine să pună vina, sau dacă să pună pe cineva, însă de la bun început spune că Ceaușescu „nu a băgat curentul”, „legile sunt proaste”, iar „drumurile sunt așa cum sunt”, însă principala cauză de care pleacă tinerii este lipsa locurilor de muncă.

„La noi, copii au angajații de la primărie, de la școală sau poștașii. Mai sunt foarte puțini care fac bani din creșterea animalelor. Aia bătrâni n-or să facă copii. Dacă ar fi locuri de muncă vă asigur că oamenii ar fi stat aici, chiar dacă nu e salariul mare, să poată să-și ducă copilul la școală”, a spus  Vasile Raica. 

Comunele din Alba, în care se înregistrează cele mai puține nașteri, se află în Munții Apuseni. Spre exemplu, în comuna Întregalde în ultimii opt ani s-au născut circa 14 prunci, în vreme ce la Mogoș doar 13. Situații similare sunt și la Ocoliș și Ponor, unde s-au născut 14, respectiv 10 copilași. 

„La noi în comună predomină înmormântările”

În județul Hunedoara se află comuna cu cea mai mică populație din România, Bătrâna. Comuna este formată din patru sate, Bătrâna, Fața Roșie, Piatra și Răchițaua, iar numărul locuitorilor este puțin peste 100. De altfel, la Piatra, o singură casă mai este locuită. 

Primarul comunei Bătrâna, Radu Herciu, a declarat că media de vârstă este de peste 60 de ani. Aici se nasc tot mai puțini copii. În acest an, au venit pe lume doi bebeluși, iar în anul 2002, școala din comună a fost închisă, din cauza numărului prea mic de elevi. „Cine să vină să predea la doi, trei copii? După ce copiii cresc mai mari, familiile care doresc să-i trimită la școală trebuie să plece din comună, pentru a putea să-i înscrie undeva”, spune primarul comunei Bătrâna.

Radu Herciu povestește că nu se mai nasc copii în comună pentru că tinerii au plecat la oraș. De altfel, cele patru sate sunt foarte izolate, în munți, singurul drum de legătură este unul forestier, iar distanța până la comuna Dobra, cea mai apropiată de Bătrâna, este de aproximativ 30 de kilometri.

„Suntem izolați, avem un drum de legătură forestier și oamenii s-au cam săturat de condițiile astea și au plecat. Curent electric există doar în satul Bătrâna. E drumul acesta care ne provoacă neplăceri, nu interesează pe nimeni de el. Pentru 90 de voturi, nu dă nimeni nici doi lei pe noi”, a afirmat Radu Herciu.

Primarul comunei Bătrâna nu-și mai amintește când a fost ultima nuntă în sat. „Cine să se mai căsătorească aici? Cei de 70-80 de ani? La noi în comună predomină înmormântările”, spune Radu Herciu.

Doi copii născuți în ultimii cinci ani într-un sat izolat din Timiș

Satul Gad, care aparține de comuna Ghilad, este unul dintre cele mai izolate localități din județul Timiș. Satul se află la o distanță de aproximativ 15 kilometri de localitatea Ghilad, iar drumul de legătura este unul pietruit. 

Ovidiu Vițan, viceprimarul comunei Ghilad, spune că în sat nu există școală, iar cei patru copii înscriși în clasele V – VIII sunt aduși cu un microbuz la unitatea de învățământ din Ghilad. Pe lângă cei patru copii care merg la școală, în Gad mai sunt încă doi mai mici, născuți în ultimii șase ani.

„În Gad mai sunt aproximativ 200 de localnici, iar populația este destul de îmbătrânită, media de vârstă este peste 45 de ani. De câțiva ani, am început să mai modernizăm cât putem: drumul este pietruit și acum îl asfaltăm, suntem la jumătatea lui, am tras apa. Satul e destul de izolat și oamenii au plecat spre civilizație din cauza drumului spart, plin cu gropi, nu aveau unde să lucreze”, afirmă Ovidiu Vițan.

Viceprimarul comunei Ghilad spune că, acum 40-50 de ani, în satul Gad locuiau și 3.000 de oameni. 

„Tinerii au plecat din cauza condițiilor care sunt acolo, puteau să meargă la muncă doar cu tractorul sau cu barca, pe Timiș. Acum lucrurile sunt altfel, dacă asfaltăm drumul. Sunt doar patru copii înscriși la școală, plus alți doi mai mici”, a mai precizat Ovidiu Vițan.

75 de sate din Prahova, ZERO natalitate în ultimul an

În primul trimestru al anului 2017, în zeci de sate sau cartiere din orașele din Prahova niciun copil nu a fost adus pe lume, fiind vorba de  73 de localități.

Potrivit Direcției de Statistică Prahova, în această perioadă în 12 cartiere din Urlați, de exemplu, nu s-a născut niciun copil.

În total, la nivel de județ sunt 177 de sate sau cartiere în care natalitatea bate pasul pe loc. În Bușteni, în Poiana Țapului, nu s-a mai născut un copil de doi ani, potrivit statisticii. În mediul rural, în comuna Drajna, anul acesta, în 8 sate, din cele 11, nu s-a născut niciun copil. Anul trecut, s-a înregistrat 0 la rubrica natalitate în 75 de sate sau cartiere din 38 de comune sau orașe prahovene.