Tineri corporatiști bat la ușa unui apartament din București, căutând FERICIREA. Le deschide Mălina

Suntem peste 7,2 miliarde de oameni pe planetă și, la un moment în viață, ne dorim cu toții un singur lucru: fericirea. Pentru a ne atinge acest scop, unii dintre noi studiem intens, pentru a avea un loc de muncă de succes, muncim pentru a pleca măcar o dată în viață într-un loc exotic, ne înconjurăm de oameni care ne încarcă de energie pozitivă, ne căutăm sufletul pereche și facem copii. Atunci când trebuie să tragem linie și să vorbim despre fericire, însă, realizăm că ea nu există: suntem nefericiți. Explicația? Am uitat să ne bucurăm de lucrurile mici din viața nostră și să fim recunoscători pentru momentele plăcute pe care le trăim în fiecare zi.

Dovadă stau rezultatele unui studiu recent, care a măsurat gradul de fericire din 65 de țări și arată că pentru a fi fericit nu ai nevoie de ultimul model de smarphone, de haine de la cele mai vestite case de modă, de o casă cu piscină sau de un salariu cu cât mai multe zerouri. Concluzii simple, la care au ajuns și cei care dețin toate aceste bunuri.

Potrivit rezultatelor studiului realizat de WIN/ Gallup International, printre țările cu cel mai mare punctaj obținut la capitolul fericirii se află și țări sărace, precum cele din Africa. La polul opus se află țări în curs de dezvoltare sau dezvoltate, printre care și România, state unde apa potabilă nu este cel mai de preț bun, locuri unde nu se moare de foame sau de boli demult eradicate, precum malaria.

Țara noastră se află la coada clasamentului referitor la nivelul de fericire, grad ce a fost măsurat la nivel mondial. Potrivit statisticilor, doar patru din zece români se declară fericiți.

Cum arată fericirea?

Pentru a afla ce este fericirea, am plecat în căutarea ei. Am găsit-o. Pe Bulevardul Dacia din București, numărul 14, într-un bloc, la etajul 6 e ceea ce a fost numit Institutul pentru Fericire. Un apartament unde un grup de 14 oameni promit să ne învețe un lucru ce pentru unii poate fi greu de obținut: cum să fim fericiți. Am vorbit cu Mălina Chirea, unul dintre fondatori institutului.

Foto: Facebook // Mălina Chirea, co-fondator Institutul pentru Fericire

„Există o știință întreagă care tratează fericirea și face lucrul ăsta cu succes de foarte mult timp. Pe la începutul secolului trecut, au fost publicate primele lucrări pe subiectul fericirii. Conform oamenilor de știință, a psihologilor care au creat domeniul și care au făcut foarte multe studii, fericirea este o stare de bine care este foarte subiectivă. La nivel individual, ea poate fi tratată sau nu. Există tot felul de comportamente comune ale oamenilor fericiți, dar ea rămâne o stare individuală și rămâne o stare de bine, de împăcare, de detașare, de contemplare față de propria persoana”, este o scurtă definiție pe care Mălina ne-a dat-o despre fericire.         

Teoria este simplă, dar la capitolul practică se pare că nu excelăm, având în vedere rezultatele cercetării date publicității recent. Mălina ne explică care este motivul: „De foarte multe ori suntem nefericiți pentru că nu reușim să avem o înțelegere foarte bună a perspectivei diferite ale realității. Oamenii au tendința să vadă realitatea dintr-o singură perspectivă: a lor, și să considere că aceasta este o realitate exclusivă, care există pe suprafața întregului pământ. Al doilea motiv este că pur și simplu ne uităm în continuu la lucrurile negative. Toată lumea are parte de lucruri negative în viața lui. Nu există un om scutit de momente grele, de tristeți sau de zile în care a visat prost și s-a trezit mai greu. Dar ține foarte mult de ceea ce facem pe parcursul zilei și ce alegem să ne sădim mental sau nu”.

Cum ajung tinerii corporatiști la Institutul pentru Fericire

La Institutul pentru Fericire vin tineri cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani care lucrează în multinațioanale. Sunt tineri care din punctul unora au tot ceea ce își poate dori cineva: casă, mașină și un job bine plătit. Cu toate astea, sunt tineri care nu au un lucru aparent banal: fericirea.

Pentru a-și găsi fericirea, aceștia participă la diferite activități la finalul cărora ar trebui să fie cu un pas mai aproape de fericire. Fac yoga, asistă la întâlniri de comunitate, vizionează documentare despre fericire și pot fi consiliați de un expert în psihologia motivațională. Toate acestea contra unei sume de bani, în funcție de activitatea la care participă.

Reprezentanții Institutului pentru Fericire spun că această sumă nu o percep ca fiind o taxă de participare, ci ca o donație care nu este impusă, ci sugerată. Pot participa și persoanele care au venituri reduse, acestea putând contribui cu o donație mai mică decât cea recomandată.

Astfel, pentru a viziona un ducumentar despre fericire este recomandat să donezi între 20 și 30 de lei. În acești bani sunt incluse apa, ceaiul și floricele de porumb. Pe lângă vizionarea filmului se organizează și o dezbatere despre documentar la finalul lui. Pentru yoga, un abonament de 4 ședințe este de 100 de lei. Pentru întâlnirile de cumunitate este sugerată o donație de 30 de lei.  

Cine sunt cei mai fericiți oameni de pe Pământ?

Studiul realizat de WIN/ Gallup International arată că 70% dintre respondenți s-au simțit fericiți în 2014, ceea ce înseamnă o creștere cu 10% față de 2013, cu toate că numai 42% dintre respondenți s-au arătat încrezători că 2015 va fi un an mai bun din punct de vedere economic decât precedentul.

Mai mult, datele cercetării, care a fost realizată pe un un eșantion de 64.000 de persoane din 65 de țări, arată că persoanele care locuiesc în țări subdezvoltate sunt mai fericite decât cele care trăiesc în state dezvoltate. De exemplu, a rezultat că Africa este regiunea cu cei mai fericiți oameni – 83 de procente, urmată de Asia, cu 77 de procente dintre respondenții care s-au declarat fericiți sau foarte fericiți. Interesant de remarcat că cea mai puțin fericită regiune este Europa de Vest – 11% dintre respondenți s-au declarat fie nefericiți, fie foarte nefericiți.

Fiji este țara în care oamenii sunt cei mai fericiți. În această țară, 93% dintre persoanele participante la studiu s-au declarat fericite sau foarte fericite. Pe locul al doilea, se situează Columbia, cu 90%, urmată de Nigeria, cu 89%, pe locul al treilea. Arabia Saudită ocupă poziția a patra, cu 87%, urmată de Filipine, cu 86%.

În Europa, Finlanda este de departe țara cu cei mai fericiți oameni – 80%. Pe de altă parte, la nivel european, Grecia este țara în care doar un sfert dintre respondenți declară că sunt fericiți.  Pe ultimele poziții ale acestui top se clasează și Bulgaria (32% persoane fericite), Hong Kong (39% persoane nefericite) și Italia, România și Serbia (41% persoane fericite).

De asemenea, o perspectivă globală a studiului arată că aproximativ jumătate dintre respondenți (53%) sunt de părere că 2015 va fi un an mai bun decât 2014, Africa (75%) și Asia (63%) fiind regiunile cele mai optimiste în ceea ce privește anul care tocmai a început.

Citiți AICI studiul integral.

Chiar sunt românii printre nefericiții planetei?

Mihaela Miroiu, profesor de științe politice, în cadrul școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA, precizează că rezultatele studiului nu ar trebui luate ad litteram, având în vedere că au fost comparate populații ce provin din culturi diferite.

Foto: Mediafax // Andreea Alexandru // Mihaela Miroiu, profesor științe politice, în cadrul școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSP)

„Nu cred că poți compara percepția fericirii în culturi care dau sensuri foarte diferite acestui termen. Dar făcând abstracție de asta, precum și de faptul că nu știu care sunt variabilele de măsurare folosite în acestă cercetare, încerc să pretind că am înțeles și că accept acest mai degrabă joc al interpretării. După câte văd în The WIN/Gallup End of Year Survey, 2014 este greu să corelăm PIB-ul pe locuitor, gradul de dezvoltare tehnologică, de ocupare a forței de muncă sau chiar gradul de democratizare, nici măcar religia, cu cu percepția fericirii”, și-a început analiza prof. Miroiu.

Ceea ce îi aseamănă pe oamenii care se cred foarte fericiți – locuitorii din Fiji, Columbia, Nigeria, Arabia Saudită și Filipine, dacă luăm primele poziții din clasament – este faptul că toți trăiesc în țări calde, „dar în feluri diferite”, explică profesoara. „Religios, cei mai fericiți locuitori din lume, cei din Fiji, sunt un mare hibrid de animism, creștinism, islamism, hinduism, dar cu dominantă hindusă și creștină. La nefericiți e iar foarte interesant. Irakienii sunt musulmani, cei din Hong Kong, mai ales budiști și confucianiști, Românii, sârbii și bulgarii, ca și cei mai nefericiți, grecii, sunt ortodocși. Dar italienii sunt catolici.  Despre Africa știm că e continental cu cei mai săraci oameni, dar se cred cei mai fericiți. Așa cum știm că europenii vestici sunt, pe medie, foarte prosperi, trăiesc într-o lume liberă, dar nu știu cum se face că declară că se simt cei mai nefericiți din lumea asta. Ce este însă bine e că în 2014 a crescut percepția optimistă și sentimentul de fericire, orice ar însemna asta. Cu alte cuvinte, la nave va!”, a mai spus prof. Miroiu.

Mihaela Miroiu: „Trăim într-o cultură a văicărelii”

Profesorul în științe politice are și o explicație a motivului  pentru care România se află în fruntea clasamentului celor mai neferite țări. „Trăim într-o cultură a văicărelii, începând cu cele două balade fundaționale, Miorița, povestea pasivității fatale, Mănăstirea Argeșului, povestea autosacrificiului criminal, cu valențe de salvare prin capodoperă. Niciun român care are mai mult de 8 clase nu a scăpat de mesajele lor fără de preț în consolidarea defetismului și suferinței”.

Un alt motiv este că ne place să ne plângem de milă. „Credem că suferința înnobilează și, nu-i așa, nu vrem să fim plebei. Știind asta, toate ne dau apă la moară : o religie cu ritmuri de lamentație permanentă,  televiziunile defetiste, site-urile de știri cu titluri din aresenale catastrofiste, facebookul, vecinii, colegii, familia. Parcă văd cum se repede o serie vigilentă de comentatori care o să spună că mă înșel total, cauzele sunt altele: politicienii (eventual ceilalți), politica (internă, a UE, a NATO, proximitatea rușilor), istoria (imperiile care ne-au stors de putirință). Da, toți ne-au stors și sunt de vină, numai fiecare dintre noi e inocent și victimă. Iadul sunt ceilalți”, mai spus Mihaela Miroiu.

Aceasta consideră că plasarea țării nostre la coada clasamentului în topul celor mai fericite țări nu s-a produs doar pentru că românii sunt nefericiți la nivel declarativ. „Nu cred că e o modă nouă. E de ajuns să recitim literatura și filosofia produse în spațiul nostru cultural ca să vedem că nefericirea este o constantă gravitațională. Accidentele optimiste sunt rare. Alminteri e greu de explicat cum ceea ce am reușit să exportăm cu success internațional e nihilismul pesimist, via Cioran, absurdul, via Ionesco, dadaismul, viaTzara sau mitul veșnicului început, via Brâncuși sau Eliade. Inclusiv amuzamentul ironic pe care îl stârnesc filmele americane românilor cu morgă culturală e un sindrom al unei culturi care nu găsește nicio profunzime în optimism, mulțumire, realizare, gratitudine, admirație, empatie”, punctează Miroiu.

Cum putem dobândi fericirea? Câteva exemple

Odată înțelească cauza nefericirii noastre naționale, ne întoarcem la întrebarea de la care am plecat: cum devenim mai fericiți? Mălina Chirea, de la Institutul pentru Fericire, subliniază că fericirea nu ține de confort. „Fericirea ține de a fi în siguranță. Fericirea înseamnă să ne simțim în siguranță în mediul în care trăim. Dacă avem suficienți bani să ne cumpărăm niște haine și mâncare, este suficient pentru a fi fericiți. Fericirea nu ține de resursele finaciare, ci din nou modul în care alegem să gândim. Fericirea ține de lucrurile pe care alegem să le facem în fiecare zi”, mai spune co-fondatorul Institutului pentru Fericire.

Întrebată despre cea mai simplă metodă de a fi fericit, Mălina oferă soluția:”Păstrează un jurnal al recunoștinței sau al momentelor fericite de pe parcursul zilei. Poți să faci amele lucruri sau să faci fiecare dintre ele, depinde de foarte mult de ce își dorește fiecare om în parte. Sunt studii foarte multe care arată că făcând acest exercițiu deosebit de simplu în care notezi cu liniuță seara trei lucruri bune sau trei lucruri pentru care ești recunoscător în ziua în care a trecut, în aproximativ 21 de zile, crește foarte mult nivelul de fericire. Creșterea este atât de impresionantă, încât exercițiul a început să fie folosit pe persoane care aveau depresii”.

Alt lucru pe care putem să îl facem este să ne creăm o practică de meditație și de timp petrecut cu noi înșine. „Cu cât punem mai multă ordine în viața noastră, cu atât ordinea aceea o să se vadă și în gândurile noatre. Să învățăm să ne trezim la o oră anume, să învățăm  înainte de a fugi pe ușă să ne bucurăm de un mic dejun, să învățăm să ne bucurăm de mersul până la birou chiar dacă uneori durează un pic mai mult. Să învățăm să ne bucurăm practic de momentele zilnice și să învățăm să punem ordine în ele, dar să le reperăm. Să fim atenți și la ele. Avem tendința să fim atenți la ce nu este funcțional și asta nu ne ajută, cu siguranță”, mai spune Mălina Chirea.

O altă metodă de a fi mai fericiți este să zâmbim mai mult. „Dacă nu avem o stare foarte bună și zâmbim mai mult de 20 de secunde, creierul începe să producă serotonină, unul dintre neurotransmițătorii fericirii. Ne poate ajuta lucrul ăsta. Nu este o soluție pe termen lung. Uneori lucrurile care ne enervează e bine să le tratăm ca să nu se mai întâmple. Fericirea nu este un fel de var care este dat peste un perete negru și să ne facem că totul este în regulă, e doar o formă de a aborda diferit situațiile. Dar, zâmbetul e foarte bun”, menționează reprezentanta Institutului pentru Fericire.

Operator – Cristi Tomoială

Montaj – Karin Frone

Reporter – Mădălina Chițu

Producator – Cezar Helmis