De PAȘTE, majoritatea românilor își trimit URĂRI DE PAȘTE și MESAJE DE PAȘTE. În multe dintre MESAJELE DE PAȘTE, apare menționat Iepurașul de PAȘTE. Puțin știu însă cum a apărut această legendă.
URĂRI DE PAȘTE fără iepuraș
Dintre multele MESAJE DE PAȘTE pe care le primim zilele acestea, cea mai „neromânească” pare cea în care personajul principal nu este Iisus Hristos, ci… iepurașul. De când trimit românii URĂRI DE PAȘTE cu iepurași și cum a intrat urecheatul în cultura urbană românească?
Iată exemplu de mesaj dintr-o listă de MESAJE DE PAȘTE gata fabricate pentru Internet:
MESAJE DE PAȘTE „Anul acesta iepurașul o să vină la tine încărcat cu bunătăți și o să-ți dea plicul cu cei o sută de pupici de la mine”.
V-ați întrebat vreodată cum a intrat iepurașul în galeria personajelor celebre ale sărbătorilor? De unde vine el, și de ce ajunge, în casele noastre, de Paște? Ei bine, lucrurile nu sunt deloc simple, și n-au nicio legătură, așa cum ne-am aștepta, cu creatorii strategiilor de marketing.
„Iepurașul este o poveste complet ne-românească și, în general, ea nu aparține spațiului est-european, fiind adusă din zonele nordice, pe filieră germană. Astăzi, aș spune că s-a constituit deja în tradiție, fiind prezentă și la noi, de ani buni”, explică, pentru gândul, directorul general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Paula Popoiu.
„Înainte de a fi preluat în MESAJELE DE PAȘTE, Iepurașul reprezintă o zeiță germană, Eostra, simbol al fertilității, al renașterii și al belșugului. A fost adoptat în simbolistica autohtonă, așa cum s-a întâmplat cu Moș Crăciun, cu Coca Cola; doar că, într-o zonă spirituală, de astă dată, și mai puțin în cea comercială. E drept că se fac cadouri și de Paște, însă ele vin dintr-o zonă care simbolizează reînnoirea. Omul trebuie să fie îmbrăcat, la această sărbătoare, în haine noi, el renăscând, din toate punctele de vedere, odată cu natura. Țăranca își cosea, sieși și familiei, haine noi, peste iarnă, pentru primenirea Paștelui”, mai spune Paula Popoiu.
MESAJE DE PAȘTE – Drum de iepuraș
Iepurașul e un personaj fabulos care traversează, așa cum îl vedeți, mitologiile multor popoare. Un simbol vechi și consacrat al fertilității, perceput în strânsă legătură cu ideea renașterii și a înnoirii. N-o să vă vină să credeți, dar pe iepuraș saxonii și-l reprezentau ca pe o ființă selenară, care întruchipa o veche zeiță germanică, Eostra, expresie, la rândul ei, a simbolurilor primăverii – renaștere, fecunditate, înnoire.
În secolul al XIII-lea, pe când aprigii saxoni întâmpinau cu serbări fastuoase și energice sosirea primăverii, învățătorii creștini au înțeles că e mai chibzuit să adopte serbările zeiței, decât să le respingă.
Pe iepuraș îl regăsim, apoi, în arta medievală creștină, în conexiune cu Fecioara Maria; apoi în reprezentările nordice ale Fecioarei cu pruncul, ba chiar într-o asociere cu Sfânta Treime, în biserica engleză.
Pe la 1680, iepurașul nostru devine personaj central al primei povești germane, suprins când ascunde prin grădini daruri pascale. Povestea de succes trece Atlanticul, ajungând în Pennsylvania, în bagajele nemților stabiliți pe pământ american.
Ca o paranteză, trebuie spus că iepurașul apare frecvent în străvechi mituri, legende și povești europene, asiatice ori africane, întruchipând, de exemplu, petele de pe lună. Nu ignoră soarta iepurașului nici aztecii, mayașii – care credeau că luna a fost salvată de un iepure-erou – sau siouxii winnebago.
Despre eroul nostru s-a spus că ar putea fi un „Mesia selenar”. În Egipt, chiar Osiris apare cu chip de iepure; taoismul nu l-a uitat, nici el, iar chinezii îi foloseau fierea ca să topească metalul armelor; birmaniezii îl venerau ca strămoș. Până și cambodgienii invocau ploile pline de calități, izvorâte din împerecherea iepurilor.
Ei, de aici și până la a ne pune ouăle de ciocaltă pe mese n-a mai fost decât un pas.
Iar dacă vreți MESAJE DE PAȘTE complet românești, vă oferim câteva URĂRI DE PAȘTE culese de gândul cu ocazia sărbătorilor pascale din acest an.