Adrian Codirlașu: ”Oportunități oferite de noua economie” (OPINIE)

In martie criza coronavirusului a izbucnit violent in Italia iar apoi s-a extins rapid in intreaga Uniune Europeana. Doua saptamani mai tarziu a izbucnit in Statele Unite. Insa rata de deces pentru cazurile confirmate a fost mult mai ridicata decat cea raporta China. De aici si panica care s-a declansat pe pietele financiare. Si masurile extrem de agresive de distantare sociala introduse de tarile dezvoltate. Si determinarea autoritatilor si companiilor de a gasi solutii de continuare a activitatii economice.

Panica creata, cumulata cu masurile de inchidere a economiilor au potentialul de a schimba permanent comportamentul indivizilor si companiilor. Cu cat dureaza mai mult aceasta criza, cu atat mai mult va fi schimbat comportamentu. Prin urmare, din aceasta criza, economia va iesi schimbata. In  ceea ce priveste modul de a consuma, de a calatori si de a munci.

Data fiind panica creata de coronavirus si frica de a iesi in lucuri agglomerate datorita posibilitatii de infectare, aceasta criza este si cel mai mare experiment de munca de la distanata (work from home). Companiile incearca sa gaseasca solutii, si ceea este foarte important, inoveaza, pentru a-si continua activitatea in situatia unei mobilitati extrem de reduse a angajatilor cauzate de restrictiile impuse de autoritati.

Desi, anterior acestei crize, solutiile tehnice pentru lucrul la distanta existau, acestea necesitau investitii substantiale din partea companiilor (servere, laptop-uri pentru toti angajatii, solutii de comunicare, solutii de securitate), investitii pe care multe companii nu erau dispuse sa le faca dintr-o data. Insa criza a fortat toata economia (atat sectorul privat cat si cel public) sa se adapteze muncii remote si sa realizeze investitiile necesare.

Iar aceste solutii vor avea un impact puternic asupra organizarii muncii in viitor. Fortate de imprejurari companiile vor inova si vor face investitii pentru facilitarea lucrului de la distanta. De exemplu, deja au aparut pe piata solutii foarte performante de comunicare, iar actiunile companiilor care le ofera (de exemplu Zoom) ating noi maxime istorice. Iar tot mai multe companii din industria IT vin cu solutii performante pentru comunicatii si lucru la distanta. Aceste solutii sunt solicitate de piata, iar acest lucru se observa in veniturile realizate de industria IT. Ceea ce inseamna ca inca se fac investitii in digitizare. Ceea ce de asemenea inseamna ca foarte multe companii vad o schimbare fundamentala in modul de a opera.

Ca urmare, aceste investitii realizate in lucrul de la distanta vor fi utilizate si ulterior crizei. Prin urmare se va schimba fundamental modul de a munci.

Aceasta evolutie va fi accelerata, la nivel global, si de noile reglementari ce vor fi introduse de catre autoritati. Ulterior unei crize financiare, autoritatile vin cu reglementari suplimentare. Daca in crizele precedente reglementarile erau indreptate spre institutiile financiare, in criza curenta (care nu a pornit din vreo piata financiara, ci de la un virus) reglementarile vor privi intreaga economie. Si anume modul de a munci, de a consuma si de a calatori. Astfel, probabil vor fi puse reguli de distantare la locurile de munca, in transportul de persoane si in locurile publice (magazine, sali de spectacol, restaurante). Iar implementarea noilor cerinte va costa, ceea ce va face mai ieftina utilizarea mediului online (cumparaturi online, servicii de streaming, remote working), infrastructura in acest sens fiind deja implementata.

In ceea ce priveste munca remote, aceasta va aduce companiilor economii semnificative: reducerea chiriilor platite pentru inchirierea de spatiul pentru birouri, reducerea cheltuielilor cu utilitatile. De asemenea, si pentru angajati acest mod de lucru va inseamna un castig: reducerea timpului petrecut in trafic, reducere cheltuieli de transport.

In conditiile crizei curente, oamenii (precum si aducerea lor in aceeasi locatie), au devenit, din pacate, o vulnerabilitate pentru companii.

Prin urmare, o alta directie in care se va investi masiv este automatizarea proceselor si fluxurilor de productie (prin roboti industriali), si de lucru prin roboti software (RPA) astfel incat sa fie cat mai putina nevoie de interventie umana la fata locului iar productia sa se realizeze in conditii de distantare sociala.

Cresterea gradului de automatizare va fi acentuata si de relocarea productiei. Criza actuala a aratat riscurile la care se supun companiile multinationale in cazul dependentei de un singur furnizor (in general China). Este de asteptat ca o parte din productie sa fie mutata in alte tari, insa dat fiind costul mai ridicat al muncii, noile facilitati de productie vor avea un grad de automatizare ridicat, tehnologia fiind deja disponibila.

Prin urmare, companiile de tehnologice care ofera solutii de cloud, de comuncatie si de automatizare vor fi avantajate de noul mod de a munci si de a produce.

Un exemplu graitor a noii normalitati este evolutia exponentiala a unei companii fondate in Romania, si anume UI Path, o companie specializata in RPA care a devenit unul din liderii globali pe acest segment de piata. In martie 2018 aceasta companie a devenit unicorn (fiind evaluate la peste un miliard de dolari. Doi ai mai tarziu, in timpul crizei coronavirusului, in ultima runda de finantare, aceasta companie a fost evaluate la peste 10 miliarde de dolari.

Prin urmare sectorul IT, in special productia de software, din Romania are o oportunitate de dedzvoltare si de a accesa si concura pe piata globala.

Tehnologizarea va afecta si modul de organizare a sectorului public. Fortate de regulile de distantare sociale, institutiile publice vor implementa solutii de a oferi servicii publice (ex. plati de taxe, eliberare de documente) prin intermediul mediului online. Iar acest trend va avea doua efecte conexe: reducerea evaziunii fiscale si reducerea nevoii de personal in sectorul public). Aici este o mare oportunitatea pentru Romania pentru informatizarea administratiei publice , reducerea costurilor si servirea mai buna a platitorului de taxe.

Toate aceste schimbari vor avea un efect profund asupra pietei muncii. Ca urmare a acestor evolutii, se va modifica cererea de forta de munca din partea angajatorilor, insa, la nivel structural, somajul va ramane mai ridicat si ulterior iesirii din criza.

De asemenea, aceste transformari si investitii in infrastructura de lucru remote creaza premisele trecerii la nivelul urmator. Care ar putea fi acela? Compania distribuita.

Cum lucrul la distanta devine norma, iar prezenta fizica la birou a salariatului nu mai este necesara, atunci, pentru o companie ar putea sa ii fie indiferent daca angajaza o persoana care locuieste in acelasi oras in care isi are sediul compania sau in alta locatie, chiar alta tara. In aceasta abordare, compania are instantaneu acces la mult mai multi potentiali candidati pentru o anumita pozitie. Mai mult, daca acea companie isi are sediul intr-un oras considerat scump, atunci salariile pe care le plateste sunt ridicate. Angajand, prin intermediul muncii remote candidati din alte orase, unde nivelul de salarizare este mai scazut, in poate reduce in acest mod cheltuielile salariale.

In acelasi timp, pentru persoanele bine pregatite se deschide o piata mult mai mare. Nu vor fi nevoite sa se mute in alt oras (sau tara) pentru o slujba mai bine platita. Aici de asemenea este o oportunitate pentru Romania de a reduce migratia populatiei. Lucrul remote le va permite romanilor care in prezent lucreaza in strainatate sa petreaca mai mult timp in Romania, si implicit sa consume mai mult in Romania. Cu efecte asupra cresterii economice.

Un tot mai probabil val doi al pandemiei nu va face decat sa accentueze aceste trenduri.

Scurtă biografie: ADRIAN CODIRLAŞU, CFA este un profesionist cu peste 20 de ani de experienta in sistemul financiar. Adrian deţine certificarea CFA din anul 2006 şi titlul de Doctor în Economie cu specializarea în finanţe internaţionale. Adrian are o experienţă de peste 8 ani in managementul riscului si de cinci ani ca Senior Options Dealer in sistemul bancar şi este Profesor asociat al Şcolii Doctorale de Finanţe Bănci – DOFIN, în cadrul cărora predă materii precum piete financiare, instrumente derivate şi managementul riscului. În ultimii 10 ani Adrian a fost membru al Comitetului Director al CFA România şi în perioada 2009 – 2011 a fost Preşedintele acestei asociaţii. Din decembrie 2015 Adrian este presedintele CFA Romania. Intre 2011-2013 Adrian a fost preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România. De asemenea, Adrian a ocupat poziţia de economist senior în cadrul departamentul de cercetare din cadrul Băncii Naţionale a României pentru aproape 6 ani.

Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.

Opiniile, conținutul și originalitatea contribuției sunt atribuite exclusiv autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția Fundației C.A.E.S.A.R. sau a partenerilor săi.