Iancu Guda: ”Reconstrucția și relansarea economiei după Covid-19” (OPINIE)

Anul 2020 este critic din perspectiva semnalului pe care il lanseaza cu privire la dezvoltarea Romaniei pentru urmatorul deceniu.  Acest semnal este cu atat mai important cu cat vine intr-un context de oportunitate unica oferita de recesiunea economica cauzata de pandemia Covid-19: reconstructia!

Romania SRL are nevoie de o strategie pentru urmatorul deceniu, construita de oameni noi cu o gandire diferita. Mentalitatea trebuie schimbata, iar teama clasei politice de a pierde cateva voturi din cauza unor masuri corecte si necesare pentru binele tarii, trebuie inlocuita de curajul si ambitia de a castiga voturile majoritatii romanilor prin politici revolutionare.

Avem nevoie de masuri vizionare si sustenabile al caror efecte pozitive depasesc ciclul electoral si generatia actuala. De ce? Pentru ca o guvernare cu obiective stabilite doar pe termen scurt va cauza falimentul natiunii pe termen lung! In ultimele trei decenii majoritatea planurilor de guvernare au vizat perioada mandatului politic, iar cei preocupati de ce lasa in urma au fost foarte putini. Majoritatea partidelor politice a guvernat pentru electoratul lor, nu pentru binele general al tuturor romanii.

SPORT Ce spune Răzvan Burleanu, președintele FRF, despre un nou mandat la șefia fotbalului românesc

17:45

VIDEO Românii se pregătesc intens pentru CRĂCIUN: cozi la magazine și liste de cumpărături pline

17:44

Mandat dupa mandat, orizontul pe termen lung arata efectele negative acumulat in ultimele trei decenii. Numarul de companii active scade constant, veniturile sunt concentrate din ce in ce mai mult la marile firme, patura de mijloc se subtiaza, populatia activa (angajatii in sectorul privat) este ingenuncheata de segmentul sustinut (numarul pensionarilor si angajatilor la stat), suntem a doua tara din lume (dupa Siria!) care pierde cei mai multi emigranti prin raportare la populatia stabila, majoritatea companiilor mari detinute de stat sunt gauri negre care genereaza pierderi financiare enorme in fiecare an (aceiasi lideri de sindicat de zeci de ani fac jocurile politice), avem cel mai slab sistem de educatie din UE (din cauza subfinantarii si lipsei de masuri vizionare) iar infrastructura publica si rutiera este dezastruoasa!

In acest context, propun mai departe 10 directii strategice pe care le consider esentiale pentru accelerarea dezvoltarii Romaniei pe termen mediu-lung catre potentialul enorm pe care il are aceasta tara.

1. Reducerea economiei subterane si cresterea veniturilor publice

Obiectiv: ponderea veniturilor publice in PIB sa creasca la 38% pana in 2025
Cum?

–        Digitalizarea administratiei fiscale, conectarea caselor de marcat cu serverele ANAF si emiterea tuturor facturilor dintr-un software administrat de ANAF

–        Automatizarea rapoartelor de alertare a tranzactiilor dubioase

–        Imbunatatirea cooperarii cu sectorul bancar si politia de frontiera

–        Extinderea confiscarii bunurilor a caror provenienta nu poate fi atestata

–        inasprirea legislatiei in materie penala: cresterea drastica a pedepselor pentru emiterea si folosirea de facturi false

2. Reforme structurale in aparatul public

Obiectiv: contractia personalului angajat cu aproximativ 25% pana in 2025, respectiv o ajustare cu 300.000 de locuri de munca in sectorul public care sa fie orientat catre privat

Cum?

–        Reducerea aparatului public supradimensionat prin digitalizarea graduala si migrarea catre online a administratiei publice,

–        Introducerea schemelor de salarizare in functie de criterii de performanta si simplificarea legislatiei privind disponibilizarea angajatilor din sectorul public cu abateri constante semnificative fata de obiectivele specifice

–        Eliminarea fenomenului nepotismelor in administratia publica

3. Responsabilitate fiscala prin politici anticiclice si predictibilitate

Obiectiv: asumarea unor obiective de excedent fiscal in perioada de expansiune (1%-2%), precum si a unor deficite maxime admise in perioada de recesiune (3%-5%), toate exprimate ca si procent din PIB

Cum?

–        Stabilirea unor plafoane procentuale din PIB in ceea ce priveste cheltuielile sociale (salariile in sectorul public sau cele de asistenta sociala). Realizarea acestora nu poate fi exacta, de aceea poate fi considerata un interval de variatie cu banda predefinita +/

–        modificarea salariilor din sectorul public si a pensiilor trebuie realizata in baza unui mecanism de indexare care sa reflecte capacitatea economiei de a sustine aceste cheltuieli suplimentare (includerea unor variabile precum: inflatia anuala, dinamica PIB real, cresterea salariului mediu din sectorul privat, dinamica unor indicatori de structura demografica privind natalitatea sau emigrarea)

4. Reglaje in legislatia fiscala

Obiectiv: finalitatea unei legislatii fiscale eficiente ar trebui sa fie reducerea economiei subterane raportate la PIB, care ar trebui sa tinda catre media din UE pe un orizont de 5 sau maxim 10 ani

Cum?

–        eliminarea tratamentelor preferentiale privind exceptiile de scutire impozit pe venit sau anumite praguri exceptionale de contributii aplicate in anumite sectoare

–        reducerea pragului pentru optiunea impozitului pe venit in cazul companiilor, de la nivelul actual de 1 milion de EUR (sub care se incadreaza 95% din firmele active in Romania) la maxim 1 milion de RON (plafon sub care activeaza aproape jumatate din mediul de afaceri

–        reducerea dezechilibrului dintre taxarea muncii si cea a capitalului, prin: extinderea aplicarii cotelor de contributii sociale pentru toate categoriile de venit si plafonarea lor la 3 salarii medii pe economie; majorarea impozitului pe dividend la 16% ori diferentierea acestuia in functie de maturitatea companiei

5. Accelerarea investitiilor publice

Obiectiv: investitiile publice pot fi majorate gradual pana in anul 2025 la 7% – 8% din PIB

Cum? Politica fiscala responsabila si cresterea eficientei implementarii proiectelor de investitiilor publice

–        transparenta si comunicare

–        cerintele de participare – principiul egalitatii de tratament, proportionalitatii si concurentei reale

–        Criterii tehnice de selectie care sa stimuleze calitatea raportata la costul de achizitie, nu doar in baza „celui mai mic pret”

–        Valoarea justa a proiectelor de investitii publice

–        Simplificarea procedurilor de contractare

6. Eficientizarea companiilor de stat care inregistreaza pierderi

Obiectiv: reducerea subventiilor publice cu 50%, la doar 3,5 miliarde RON pana in anul 2015

Cum?

–        Management profesionist care poate actiona independent de preferintele politice

–        Guvernanta corporativa asigurata de un board de administratori independenti

–        Retehnologizarea companiior prin investitii competitive pe termen lung

–        Listarea graduala la bursa pentru accesul la capitalul necesar dezvoltarii, asigurarea unui cadru profesionist de guvernanta corporativa si transparenta privind evolutia financiara a companiei.

7. Reforma sistemului de educatie

Obiectiv: indicatori specifici privind calitatea sistemului de educatie, precum rata abandonului scolar, analfabetismul functional sau calitatea capitalului uman, care sa tinda catre media UE in urmatorul deceniu. Investitiile in educatie ar trebui majorate gradual la 6%-7% din PIB pana in 2025.

Cum?

–        Intensificarea colaborarii dintre mediul de afaceri si invatamantul universitar

–        Flexibilitate curriculei bazate pe abilitati practice si introducerea educatiei fnanciara ca si materie obligatorie inca din invatamantul primar

–        Accentul pe elevi, prin valorizarea profesorilor

–        Scoala – familie – comunitate

8. Intinerirea si cresterea populatiei active

Obiectiv: cresterea natalitatii pana in anul 2025 la cel putin 250.000 de copii nou-nascuti anual (astfel incat sa depaseasca numarul persoanelor decedate), pentru ca apoi trendul sa continue pana la cel putin 300.000 pana in anul 2030. In paralel, gradul de ocupare al persoanelor care pot fi active ar trebui sa creasca de la nivelul actual de 65% pana la media din UE de 75%, obiectiv realizabil intr-un orizont de 5 pana la maxim 10 ani.

Cum?

–        Stimularea natalitatii prin reducerea impozitului pe venit aplicat parintilor, bonificatiile oferite fiind corelate cu numarul de copii nou-nascuti

–        Conditii preferentiale (deductibilitate contributii, scutiri impozit castig) pentru fondurile de investitii cu acumulare lunara pentru viitorul copiilor nou-nascuti

–        Stimularea catre munca a populatiei inactive: criterii suplimentare de eligibilitate pentru primireea ajutoarelor sociale (dovezi de cautare activa si aplicarea pentru posturile vacante oferite de mediul de afaceri din comunitatea respectiva), reducerea ajutoarelor oferite proportional cu timpul acordarii acestora sau prestarea unor servicii pentru folosul comunitatii in schimbul ajutoarelor primite

9. Stimularea sistemelor de pensii administrate privat

Obiectiv: indicatori specifici fondurilor de pensii cu administrare privata, precum activele nete sau numarul de participanti. Penetrarea numerica si valorica ar trebui sa tinda catre media din UE pana in 2030 (termenul final cand incepe scadenta „decreteilor” nascuti in anii ’70 care urmeaza sa ajunga la varsta de pensionare in 2030

Cum?

–        Cresterea contributivitatii virate la Pilonul II pana la 6% in anul 20205 si 10% in 2030, fixat acum la 3,75% din salariul brut

–        Cresterea deductibilitatii fiscale pentru contributiile aferente pensiilor private optionale (Pilonul III si IV), plafonat acum la 400 EUR / an

10. Dezvoltarea pietei de capital si incurajarea antreprenoriatului

Obiectiv: indicatori specifici pietei de capital precum numarul de companii listate la bursa, capitalizarea bursiera sau numarul de persoane fizice care investesc activ la bursa. In ceea ce priveste dezvoltarea mediului de afaceri, indicatorii specifici pot face referire la numarul de companii nou infiintate si dezvoltarea lor ulterioara (extinderea firmelor cu cifra de afaceri peste 1 milion EUR), reducerea polarizarii veniturilor in mediul de afaceri si dezvoltarea paturii de mijloc, cresterea locurilor de munca noi create in mediul privat.

Cum?

–        Masuri cu efecte pozitive directe: listarea unor companii de stat pentru cresterea lichiditatii precum si dezvoltarea sistemelor de pensii administrate privat care stabilizeaza piata bursiera prin investitiile pe termen lung

–        Masuri cu efecte pozitive indirecte: politica fiscala anticiclica (pentru reducerea volatilitatii si cresterea predictibilitatii in sustinerea investitiilor pe termen lung buy-and-hold), reforma in educatie (inclusiv prin cresterea accentului asupra educatiei financiare), intinerirea structurii demografice a populatiei si cresterea investitiilor publice in directii strategice (infrastructura, sanatate, sport, educatie), ajustarile propuse in legislatia fiscala (cresterea impozitului pe dividend si reducerea contributiilor de asigurari aferente contractelor de munca), reducerea economiei subterane prin digitalizarea administratiei fiscale.

Scurtă biografie: Iancu Guda este presedintele AAFBR (Asociatia Analistilor Financiari Bancari din Romania) de peste 4 ani si director de servicii al companiei Coface Romania (pentru care lucreaza de la 20 de ani), avand o experienta vasta in domeniul financiar. Pentru mai multe informatii despre Iancu Guda, putem accesa site-ul personal iancuguda.ro.

Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.

Opiniile, conținutul și originalitatea contribuției sunt atribuite exclusiv autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția Fundației C.A.E.S.A.R. sau a partenerilor săi.