Laura Codruţa Kovesi, şefa Parchetului European, se află în misiune de lucru în România. Fostul procuror-șef al DNA s-a întâlnit cu mai mulți oficiali români din cadrul unor instituții importante din țara noastră, precum Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, ANAF și Parchetul General. Coincidenţă sau nu, vizita Codruței Kovesi la București vine după ce Parchetul European a anunţat o anchetă privind achiziția de vaccinuri în Uniunea Europeană.
Care sunt discuțiile centrate din jurul vizitei lui Kovesi la București
Potrivit unor surse, citate de Antena3, scopul principal al vizitei la București a fost centrată, cel puțin oficial, pe combaterea fraudelor din bani europeni. Laura Codruța Kovesi s-a întâlnit și cu procurorul general al României, Gabriela Scutea.
„Dacă la ANAF discuțiile au fost centrate pe dosarele de fraudă din TVA transfrontalier și control vamal, înțelegem că la discuția de la Ministerul Finanțelor, cu Adrian Câciu, s-ar fi pus pe masă și ancheta legată de cumpărarea de vaccinuri în pandemie pentru că, recent a anunțat Parchetul European că investighează cum s-a desfășurat procesul de achiziție.
În iulie, Marcel Ciolacu, șeful PSD; spunea că ar fi bine ca procurorii să lămurească de ce România a cumpărat 100 de milioane de doze de vaccin de 700 de milioane de euro, pentru o populație de 15 milioane”, potrivit sursei citate.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a avut marți a avut o întrevedere cu procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiției, oficialul european a mulţumit pentru măsurile deja luate în vederea susţinerii EPPO în România şi, în special, pentru asigurarea unui sediu adecvat.
Cei doi oficiali au agreat necesitatea lansării, în viitorul apropiat, a unei noi proceduri de recrutare a procurorilor europeni delegaţi, având în vedere că încă 9 posturi din schema naţională sunt vacante. Procurorul-şef european a apreciat menţinerea statu quo-ului legislativ care reglementează poliţia judiciară pusă la dispoziţia EPPO.
În cadrul întâlnirii, au fost abordate şi aspecte privind posibila modificare a Regulamentului 1939/2017, de înfiinţare a EPPO, stadiul legii de transpunere a Directivei 1937/2019 privind avertizorii de integritate şi modificarea normelor naţionale care transpun complet Directiva 1371/2017 privind protecţia intereselor financiare ale UE.
„Am susţinut şi vom susţine în continuare Parchetul European şi vom face toate demersurile necesare bunei funcţionări a acestuia la nivel naţional. În acelaşi timp, vom susţine toate iniţiativele Comisiei Europene şi ale Consiliului UE, prin care se urmăreşte consolidarea acestei instituţii şi extinderea competenţelor, inclusiv în ceea ce priveşte nerespectarea sancţiunilor UE”, a declarat ministrul Justiţiei.
De asemenea, la propunerea procurorului general Gabriela Scutea, reprezentanţii EPPO au arătat că intenţionează să împărtăşească cu Ministerul Public din România bunele practici pe care le-au dezvoltat în relaţia cu alte state membre.
Codruța Kovesi a precizat că, la nivelul EPPO, pot fi organizate vizite de studiu şi de formare profesională, inclusiv pentru procurorii români, în special în materia investigaţiilor financiare. De asemenea, EPPO poate desemna experţi pentru traininguri organizate de Ministerul Public.
La întrevedere, din partea Parchetului European, au mai participat Cătălin Borcoman, procuror european; Titus Poenaru, consilier pentru relaţii inter-instituţionale, Tine Hollevoet, director de comunicare.
Din partea Ministerului Public, au mai participat la întâlnire Maria Magdalena Militaru, prim-adjunct al procurorului general, Adriana-Denisa Cristodor, procuror-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, Marius-Ionuţ Voineag, procuror-şef secţie adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, şi Gheorghe Bocşan, procuror în cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe.
Amintim că executivul european a propus la finalul lunii mai ca încălcarea măsurilor restrictive impuse de UE să fie inclusă pe lista infracțiunilor incriminate de UE, lucru care va permite stabilirea unui standard de bază comun în materie de infracțiuni și sancțiuni penale, aplicabil la nivelul întregii UE.
Pentru ca noile prevederi să poată fi puse în aplicare, Consiliul Uniunii Europene, adică statele membre, și Parlamentul European, cealaltă instituție cu rol de co-legiuitor, trebuie să își dea acordul. Statele membre au în vedere să extindă lista delictelor europene pe 24 octombrie.
Lucian Heiuș, președintele ANAF, a declarat că s-a întâlnit și el cu Laura Codruța Kovesi, procuror european cu anumite competențe pe tranzacțiile transfrontaliere de peste 10 milioane euro.
“Evaziunea pe TVA este deja pe competența lor și ne întâlnim ca să găsim mecanisme pentru a putea să oprim această evaziune pe TVA”, a spus Heiuș, citat de Hotnews.
El a reamintit că există un gap foarte mare de TVA în România, “iar ăsta este unul din punctele în care vom acționa foarte ferm acum și anul viitor”. Aceasta va fi una dintre zonele în care vor direcționa analiza de risc va fi partea de TVA.
Parchetul European, operațional în 2020, este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii.
De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.
„Prezidențiale au început. Are loc o bătălie și între servicii și între serviciile străine. Sunt aproape convins, mai este o știre că ea a descoperit nu știu ce rețea p-aicea și această intervenție arată că va fi unul dintre candidați președinția României”, a declarat Ion Cristoiu la Marius Tucă Show.
Întrebat din partea cărui partid va candida Laura Codruța Koveși, Cristou a spus: „A lui REPER, de aia s-au rupt (partea lui Cioloș de USR n.red). Și imaginea cu Maia Sandu prinde! Alegerile prezidențiale se câștigă într-o lună de emoție, se creează o emoție dacă ea își anunță candidatura”, a spus Ion Cristoiu în emisiunea Marius Tucă Schow, transmisă live pe Gândul.