România ocupa, în anul 2021, pentru al cincilea an consecutiv, primul loc în Europa la numărul de morți în accidente rutiere, cauzate de drumurile nesigure, de nerespectarea legislației, dar și de consumul de alcool sau de substanțe interzise. Nu mai este un secret pentru nimeni că țara noastră are nevoie urgentă de mijloace de transport mai sigure, de infrastructură mai bună, de metode mai eficiente de impunere a respectării legislației rutiere, dar și de o mai bună îngrijire a pacienților după eventuale accidente.
Europarlamentarul Corina Crețu a amintit, într-un mesaj postat de Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Accidentelor de circulație că, prin Planul Național de Redresare și Reziliența (PNRR), România s-a angajat să construiască 430 km de autostradă până pe 31 decembrie 2026.
România – la fel ca toate celelalte state membre – va trebui să acorde prioritate investițiilor în siguranța rutieră, cu o atenție deosebită mai ales pentru zonele cu cel mai mare număr de accidente. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să construiască 430 kilometri de autostrada până pe 31 decembrie 2026.
Totodată, sper ca țara noastră să aloce – atât din fonduri naționale, cât și din fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021/2027, unde va exista un Program Operațional dedicat Transporturilor – sume care să permită punerea în aplicare a programelor de siguranță rutieră și a noului cadru al politicii UE în materie de siguranță rutieră pentru perioada 2021-2030″, a spus europarlamentarul.
Corina Crețu a punctat că este imperios necesar ca România să prioritizeze investițiile în domeniul siguranței rutiere, pentru a reduce numărul morților pe șosele.
„Mă aștept ca Guvernul să accelereze proiectele de infrastructură și să țină cont de adevăratele probleme ale românilor și de nevoile acestora, de siguranța pe drumurile României. Am votat în Parlamentul European în favoarea unui pachet de măsuri care să transforme infrastructura din Europa într-una mai sigură.
România este, din păcate, țara cu cele mai multe decese cauzate de drumurile nesigure și de nerespectarea legislației. E nevoie de mijloace de transport mai sigure, de o infrastructură mai bună și de metode mai eficiente de impunere a respectării legislației rutiere, dar și de o mai bună îngrijire a pacienților după eventuale accidente. Acestea sunt motivele pentru care am votat în favoarea Politicii UE privind Siguranța Rutieră”, a spus Corina Crețu.
Europarlamentarul a atras atenția că România depășește cu mult media europeană în cazul deceselor produse ca urmare a accidentelor rutiere, situație care ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități că trebuie să ia urgent măsuri.
„Din păcate, așa cum spuneam, România ocupă un loc fruntaș, deloc de dorit, privind numărul deceselor ca urmare a accidentelor rutiere, iar situația nu s-a îmbunătățit de la un an la altul. Dacă media europeană este de 51 de decese la un milion de locuitori, în cazul României numărul este aproape dublu.
Cele aproape 100 de astfel de cazuri pe an reprezintă un semnal de alarmă foarte serios. Cred că nicio măsură în acest domeniu nu e excesivă, atât timp cât cetățenii se pot bucura de drumuri mai sigure, care să le protejeze (uneori chiar salveze) viața”, a mai spus Corina Crețu.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunțat că va relua inițiativa pentru modificarea legii împotriva șoferilor care se urcă la volan fără să aibă dreptul de a conduce și care provoacă accidente rutiere mortale. Inițiativa de modificare a legislației penale a fost demarată inițial în 2019, însă a fost respinsă.
În anul 2019, am demarat o inițiativă de modificare a legislației penale astfel încât niciun șofer băut, drogat sau fără permis care a produs un accident mortal să nu mai poată scăpa de pedeapsa cu închisoarea.
Datele furnizate de Poliția Română și de Ministerul Justiției arată o realitate sumbră: 20.000 de persoane trimise în fața instanțelor de judecată în fiecare an pentru conducere fără permis, sub influența drogurilor sau băuturilor alcoolice. Tot în fiecare an își pierd viața sau sunt rănite grav, în accidente produse de cei care conduc fără permis, băuți sau drogați, aproximativ 500 de persoane.
În Capitală, cel puțin, în luna iulie, au fost descoperiți la volan mai mulți șoferi drogați decât băuți. Din rațiuni politice absurde și în mod sfidător la adresa interesului general al societății de a proteja în mod real viața și de a pune capăt carnajului de pe șosele României, inclusiv prin pedepse foarte aspre care să aibă un rol preventiv profund inhibitor, inițiativa a fost respinsă de camera decizională pentru că «vine în contradicție cu filosofia actuală a Codului penal».
Cu alte cuvinte, toți cei care cred că pot conduce un autovehicul fără permis, băuți sau drogați trebuie să știe că vor merge direct la închisoare în situația în care vor produce un accident rutier soldat cu victime”, a atenționat Robert Cazanciuc.