EXCLUSIV | Povestea lui Andrei Brisc, singurul arbitru român la turneul de tenis de la Roma. Cum a ajuns la doar 20 de ani să-și spună cuvântul în meciurile „greilor” din tenis Simona Halep și Novak Djokovic (GALERIE FOTO)

A dat informatica pe tenis și realitatea din teren demonstrează că a fost o decizie inspirată. Andrei Brisc, tânărul din Zalău, decidea la 15 ani că vrea să arbitreze în tenis. La cei 20 de ani, câți are astăzi, a făcut deja pași importanți în liga mare. A arbitrat, până acum, competiții în WTA și ATP, iar anul acesta a debutat la Turneul Masters de la Roma. Și cum dă bine în CV-ul oricărui arbitru care se respectă, i-a „bifat” deja pe câțiva dintre greii tenisului: Novak Djokovic, Iga Swiatek  și Alexander Zverev.

Meciul său de suflet rămâne însă cel în care a arbitrat-o, din scaun, pe Simona Halep. După câțiva ani de muncă și de perseverență în tainele arbitrajului, Andrei Brisc trăiește emoția și bucuria de a fi astăzi printre cei mai apreciați tineri din arbitrajul de tenis românesc. Povestea continuă.

O bucată de lume pe terenul de tenis

Andrei Brisc ar putea vorbi ore întregi despre tenis și despre arbitraj. Știe cam tot ce mișcă pe terenurile de zgură și numai. Îți explică meticulos cum ridică mâinile, cum le ține lipite de corp, cum trebuie să respecte cu sfințenie regulamentele. Povestește în detaliu ce face arbitrul de scaun sau arbitrul de linie.

Terenul de tenis este bucata lui preferată de lume. Aceea în care se simte cel mai bine și de unde își încarcă bateriile pentru celelalte părți ale poveștii din viața lui.

Nouă ani și un vis: tenisul

Andrei Brisc avea nouă ani când a început să cocheteze cu tenisul. A lăsat însă racheta și a renunțat la visul de a deveni jucător de performanță pentru a sta pe scaunul de arbitru.

La 15 ani, devine oficial arbitru de tenis, iar în 2020, după alte examene, ajunge arbitru principal.

În 2021, a promovat examenul de arbitraj internațional, iar anul acesta a fost singurul român prezent în calitate de arbitru la Mastersul de la Roma, unul dintre cele mai importante turnee de tenis de zgură din lume.

Ce se întâmplă la Roma, rămâne la Roma

Roma este primul său turneu de Masters în calitate de arbitru de linie. Un turneu pe care mulți dintre noi l-am urmărit din fața televizorului.

Andrei Brisc a fost acolo, arătându-și calitățile unui arbitru de linie și a trăit din plin totul. Aplauze, spectacol, forehand-uri spectaculoase, back-hand-uri care îți taie respirația. Emoții mari când arbitrul trebuie să spună dacă o minge a fost pe linie sau nu, dacă a picat în teren sau afară.

Sunt meciuri cu emoțiile sunt mari, se mai rupe o rachetă, se trântește o alta. Nervii jucătorilor sunt întinși la maximum, iar tensiunea din tribune este și ea pe măsură. În definitiv, merită să te obișnuiești să trăiești cu intensitate printre marii sportivi ai planetei.

„Până acum, reușisem să arbitrez maximum la categoria 250, cum a fost turneul Transilvania Open, de anul trecut, de la Cluj. La Roma, a fost primul meu turneu de Masters și chiar am reușit să arbitrez niște nume importante din lume, cum ar fi semifinala dintre Novak Djokovic și  Casper Ruud, spune Andrei Brisc.

Arbitru de linie la meciul Djokovic– Ruud

Îl întreb ce face concret un arbitru de linie. După ce primesc explicațiile de rigoare, înțeleg că misiunea unui arbitru pe terenul de tenis, mai ales la competițiile cu miză, nu este deloc ușoară. Trebuie să știi foarte bine regulamentul, să fii concentrat și atent atunci când iei o anumită decizie. Până la urmă, pe teren ești doar tu cu tine și cunoștințele tale.

 „Arbitrul de linie este prima persoană care decide dacă o minge este în teren sau este out. Arbitrul de scaun ne poate însă corecta dacă el consideră că decizia noastră este una greșită. Mai mult, arbitrul de scaun primește o foaie cu așezarea noastră, a arbitrilor de linie, în teren. În funcție de prestația noastră la meciul respectiv, primim note de la arbitrul de scaun. Dacă facem greșeli, automat și nota va scădea, conform ultimelor standarde de arbitraj.”

Selecție riguroasă în arbitrajul de tenis

Andrei Brisc explică și cum decurge procedura de selecție în arbitraj, dar și calitățile care te pot trimite să arbitrezi o finală într-un turneu Masters, cum a fost cel de la Roma.

 „Se fac selecții și pentru a fi arbitru de linie. Am reușit să trec de trei selecții și, apoi, am fost selectat în finală. Se adună notele, se face o medie și se stabilește. Noi, arbitrii, avem un cod de conduită, trebuie să respectăm cu strictețe regulile. Nu mergem să vorbim cu jucătorii, să facem poze sau să spunem ce bun sau ce slab este un jucător. Fiind un Masters, nivelul este unul foarte înalt. Este o emoție pozitivă. Dacă nu ai aceste emoții, nu ești arbitru.”

Parcursul unui arbitru, între muncă și satisfacții

Motivat de visul lui, Andrei Brisc urcă încet, dar sigur, treaptă cu treaptă, în lumea arbitrajului de tenis. Întreaga poveste avea să înceapă în 2016, pe vremea când Andrei avea 15 ani. A urmat Școala Locală de Arbitri de la Cluj-Napoca, arbitrând apoi câteva turnee de copii în țară. Următorul pas a fost examenul pentru Școala Națională.

În 2018, a devenit arbitru național de scaun și, în 2020, arbitru național principal, în urma absolvirii școlii de la Oradea.

Andrei recunoaște că, pe lângă accesul la regulamente, discuțiile cu cei din breasla lui îl ajută mult să-și îmbunătățească tehnicile și cunoștințele în arbitraj.

 „Ne trebuie concentrare mentală. Putem avea meciuri de patru-cinci ore, dar cel puțin avem avantajul că nu trebuie să alergăm. Arbitrajul mi-a plăcut de la primele turnee. La vârsta de 10 ani, deja începusem să fiu pasionat, să studiez anumite regulamente, deja începusem să stau alături de arbitrii mai în vârstă. Furam meserie”, spune Andrei Brisc.

De la matematică-informatică intensiv în scaunul de arbitru

Andrei a absolvit liceul la profilul matematică-informatică intensiv. Ca viitor IT-ist, ar fi câștigat, cu siguranță, mult mai bine, însă ar fi fost nevoit să renunțe la tenis și la arbitraj, iar satisfacția nu ar fi fost aceeași fără adrenalina de pe teren.

Cum era de așteptat, nu a neglijat școala. Pe lângă dorința de a avea o carieră în arbitraj, Andrei studiază geografia la Facultatea Babeş-Bolyai din Cluj, fiind, în  paralel, și student la Facultatea de Sport.

Deși turneul de la Roma este, de departe, preferatul lui, turneul de suflet rămâne cel în care a arbitrat-o pe Simona Halep.

 „La Roma, am arbitrat meciurile cu Novak Djokovic și Iga Swiatek, dar și pe Alejander Zverev, pe Casper Ruud, pe Maria Sakkari, pe Ons Jabeur și pe Denis Shapovalov.

Momentul important pentru mine a fost însă în 2019, atunci când Simona Halep a jucat într-un turneu demonstrativ și am fost pus arbitru de scaun, la Sports Festival Cluj-Napoca. Atunci, aveam 17 ani.”

Andrei Brisc își continuă visul printre rachete

Îl întreb care sunt jucătorii de tenis preferați ai tânărului Andrei Brisc, nu ai arbitrului de linie, pe cine admiră și cine îl inspiră. Răspunsul vine prompt: Roger Federer și Simona Halep. Că, vorba aceea, este a noastră și ne mândrim cu ea.

Andrei Brisc își continuă visul printre rachetele de tenis și printre cei mai buni dintre cei mai buni. Are toate șansele să ajungă, într-o zi, unul dintre ei și să facă istorie în arbitraj.