Aproape o treime dintre imigranții din întreaga lume au ales ca destinație Europa, iar cifra totală se ridică la 75 de milioane de oameni. Mai mult de jumătate dintre aceștia (40 de milioane) s-au născut în Europa, dar s-au mutat în alte țări ale continentului, cifra fiind în creștere, comparativ cu 27 de milioane în 1990,conform datelor prezentate în raportul pe anul 2018 al Organizației Internaționale pentru Migrație.
Potrivit celor mai recente date (din anul2015), migrația intraeuropeană a fost, ca amploare,al doilea coridor regional din lume, după cea din America Latină și din Caraibe spre America de Nord. Numărul imigranților noneuropeni aflați în Europa este estimat la 35 de milioane, ratele de creștere fiind similare pentru imigranții din Asia, Africa și America Latină.
Dintre țările europene, în anul 2015, Rusia avea pestezece milioane de emigranți, fiind urmată, la capitolul cetățenilor aflați în străinătate, de Ucraina și Marea Britanie.
Cifrele existente pe 1 ianuarie 2016 arată că, în Uniunea Europeană, 16 milioane de persoane locuiesc în alte state decât cel în care s-au născut.
Datele conținute înRaportul pe anul 2018 al Organizației Internaționale pentru Migrație clasează România pe primul loc cu cel mai mare număr de cetățeni care locuiesc în alte țări ale Uniunii Europene sau în spațiul Asociației Europene de Liber-Schimb (EFTA). Iar documentul menționează o cifră de circa 3 milioane.
Totuși, nu există o estimare exactă a ceea ce înseamnă exodul românilor. Reprezentanții comunităților de români spun că datele oficiale ar trebui dublate, pentru a obține imaginea corectă.
„Noi apreciem că în Europa sunt în jur de 5 milioane de români și ar mai fi în Statele Unite și Canada în jur de 1 milion și ceva„, spune Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).
Cea mai mare comunitate trăiește în Italia, adaugă reprezentantul FADERE, de circa 1,3 – 1,4 milioane de români. Pe locul doi este Spania – 1,2 milioane.
Pentru a oferi o imagine a ce reprezintă exodul românilor, ministrul pentru Românii de pretutindeni a vorbit, în plenul Parlamentului, despre o a doua Românie peste graniță.
„Ministerul pentru Românii de Pretutindeni gestionează o problematică a românilor din afara granițelor, un numar de aproximativ de 10 MILIOANE de români, iar ministerul are angajati 64 de angajați, plus cabinetele demnitarilor. Având în vedere că, in afara granițelor, avem o a doua Românie, rolul acestei agenții (n.r.: prevăzută a fi înființată într-un proiect de lege) este de a veni în sprijin, de a veni cu strategii, care impreună cu dumneavoastră, să încercăm să venim în fața acestora cu cele mai bune soluții pentru păstrarea identității culturale”, a declarat ministrul Natalia Intotero, recent, în Parlament.
Un studiu făcut public de Institutul Național de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, în România populația va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie – în țară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.
Pentru a vedea care este situația, am apelat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Veaceslav Șaramet, secretar de stat, spune că e greu de „urmărit” un conațional care pleacă în Italia, iar de acolo, alege altă țară.
„Este destul de complicat să avem un număr exact al românilor care sunt plecați din țară. Există o comunitate foarte mare în Italia, unde sunt peste un million de români, aproape un milion în Spania, precum și o comunitate foarte mare în Marea Britanie. De asemenea, mai sunt comunități foarte mari în Statele Unite ale Americii, în Canada, în Germania și țările nordice. Dar în același timp, noi considerăm românii din afara granițelor și românii din jurul granițelor, adică etnicii români care s-au născut pe teritoriile istorice, fie că vorbim de Ungaria, Serbia, Bulgaria sau Republica Moldova. Dacă îi punem pe toți la un loc, cifra este de 10 milioane, împărțită aproape jumătate-jumătate. Nu avem o statistică exactă pentru că există și un alt efect migraționist, al românilor care pleacă dintr-o țară în altă, de exemplu pleacă din Italia în Germania”, a explicat, în cadrul campaniei #roMânia, Veaceslav Șaramet.
Pentru a afla problemele românilor plecați, reprezentanții ministerului țin legătura tot cu reprezentanții asociațiilor constituite peste graniță.
„Când au probleme în țările străine, românii noștri nu se duc la consulate sau la Poliție. Se organizează în asociații, iar noi ținem foarte mult legătura cu aceste entități, mai ales prin finanțările pe care le oferim, pentru că aceasta este principala noastră activitate, respectiv finanțarea ideilor și proiectelor care vizează românii de pretutindeni. Suntem puțini, dar încercăm să facem față, iar în ceea ce privește bugetul ministerului pentru proiecte, acesta este de aproximativ 16 milioane de lei, adică foarte puțin. Media pe proiect este în jur de 10-15 mii de euro, ceea ce pentru o asociație din Diaspora este, evident, foarte puțin. Cele mai multe asociații sunt în Italia, Spania și în Marea Britanie, iar ceea ce finanțăm noi este cultura, educația, mass-media, spiritualitatea, societatea civilă. Anul acesta avem un pilon special: Centenarul”, susține secretarul de stat.
Veaceslav Șaramet știe și ce politici ar putea fi duse pentru ca exodul să fie măcar încetinit, dacă nu stopat. Despre acestea și măsurile disperate luate de angajatori în țară, în lipsa forței de muncă, citiți în următorul material al campaniei #roMânia.