#roMânia DEPOPULAREA satelor românești: „Aici trăiesc doar vilele, fără oameni. Ei au plecat și nu se mai întorc”. DIASPORA și marea dramă de acasă

Peste 2.000 de localnici din Feldru, cea mai mare comună din Bistrița-Năsăud, au plecat în ultimii 20 de ani peste hotare, în căutarea unui trai mai bun. Nu și-au uitat rădăcinile și cei mai mulți au avut același gând: muncesc peste hotare, trimit bani acasă, își construiesc case noi, moderne și, după ce își pun ceva bănuți deoparte, se întorc.

Criza i-a ajuns și acolo și, din 5 – 10 ani cât și-au propus inițial să stea, s-au făcut deja 20… Anii au trecut, vilele au crescut, dar au rămas goale. Sute de case uriașe din Feldru stau în așteptarea celor plecați peste hotare.

Pe ici, pe colo câte o bătrânică stă în fața uriașelor construcții goale și se uită cu tristețe pe drum: „Nu vin copiii, maică, îs plecați în lume și nu știu dacă se mai întorc până m-oi duce eu… „

Pe drum trec încet alți doi bătrâni care trag după ei cu greu, un cărucior plin cu bostani. Două fetițe merg și ele spre parcul din centrul satului, dar nu scot o vorbă… E liniște în sat… Dacă nu ar trece mașinile zgomotoase care lucrează la drum ai avea impresia că localitatea a rămas blocată în timp.

Oamenii pe care îi mai vezi în treacăt spun că doar vilele mai „trăiesc” în sat, semn al celor plecați.

„Suntem cea mai mare comună din Bistrița-Năsăud, cu o populație de peste 7.500 de locuitori, iar circa 2.000 de locuitori sunt plecați definitiv sau pe perioadă determinată, în sezonul lucrărilor agricole sau de construcții, în alte țări în special Spania, Irlanda, Italia, Germania, Austria. Din acest punct de vedere, este atât un lucru benefic, cât și unul mai puțin de dorit, mai ales în ceea ce privește relația cu familiile rămase acasă, însă ei investesc în localitatea noastră, cumpără terenuri fac locuințe moderne, dotate cu tot ce presupune astfel de locuință. Faptul că, în majoritatea localității, avem apă și canal le asigură condiții asemănătoare cu cele de la oraș,” povestește primarul comunei Feldru, Grigore Țiolan.

Deși sute de case stau goale, terenul în comuna Feldrul se menține la prețuri exorbitante. Oamenii au venit acasă cu bani, i-au investit, așa că în centrul satului nu mai există teren disponibil pentru noi construcții. Un ar de teren, în funcție de zonă și de accesul la utilități, se vinde cu prețuri între 1.500 și 3.000 de euro.

„Faptul că există populație multă, cererea este mare, suprafața din intravilan este destul de redusă și atunci, sigur că în momentul în care să faci o tranzacție, prețul este foarte mare. Au fost cazuri când, începând de la 1.500 până la 3.000 de euro s-a vândut un ar de teren, asta în funcție de zona în care este situat terenul, în centrul localității sau pe o stradă lăturalnică. În zona noastră, nici nu prea sunt multe terenuri de vânzare. După ce bătrânii dispar, se mai scot la vânzare locuințe, pe care nu mai are practic cine să le locuiască. Putem spune că s-au menținut prețurile. Casele mari, moderne sunt făcute din economiile celor plecați în străinătate. Când le-au construit, le-au făcut cu gândul să se reîntoarcă și majoritatea o fac, vin regulat și chiar se poate întâmpla ca să locuiască o bună parte a timpului în ele. Sunt însă și o parte dintre ei, care, se pare că s-au acomodat atât de bine în țările unde au plecat și vin din ce în ce mai rar și este posibil ca unii dintre ei să nu se mai întoarcă. E și problema copiilor, care au intrat acolo la școală și pentru care e un disconfort să vină înapoi. Părinții aleg varianta cea mai bună pentru ei. Copiii, din moment ce mulți s-au născut acolo, nu simt lipsa localității părinților lor,” mai spune primarul.

La cei 82 de ani ai ei, tanti Ana Uiuiu luptă cu dorul de copii și de nepoți. A rămas singură, într-o huidumă de casă din centrul localității, construită cu multă trudă și care acum e goală. A rămas singură după ce fata, care locuia împreună cu ea, a plecat de o bună perioadă de timp în Statele Unite pentru a-și ajuta fiica care urmează să nască.

„Sunt singură. Toți copiii au plecat care pe unde au putut: în Spania, în Irlanda, în America,” ne povestește tanti Ana, luându-și la revedere de la o verișoară.

„Am rămas singură în casă și mi-e urât câteodată. Am 82 de ani. Am stat cu fiica mea, care a rămas văduvă de vreo 15 ani, iar copiii – șase la număr – sunt plecați toți care pe unde au putut în străinătate și îmi e tare dor de ei. Nu știu dacă o să se mai întoarcă vreodată acasă. Acolo au tot ce le trebuie, vin în concedii doar,” mai spune cu lacrimi în ochi bătrânica.

Situația este aproape identică în tot satul. Nu există familie care să nu aibă pe cineva plecat în străinătate, în căutarea unui trai mai bun. Acasă au rămas în mare parte bunicii și copiii, forța de muncă activă din comună încercând să își găsească un rost peste hotare, departe de comuna natală, care, deși este cea mai mare din Bistrița-Năsăud, nu le oferă prea multe posibilități.

Un alt exemplu este comuna Cosmești din județul Galați care are aproape 6.500 de locuitori în documentele oficiale. În realitate, cele șase sate, care compun comuna, sunt pe jumătate părăsite. Cei mai mulți locuitori au plecat la muncă în străinătate, iar în sate nu au rămas decât bătrânii.

Familia Toader, de exemplu, are trei copii și cinci nepoți, toți fiind plecați la Florența de 20 de ani. Cu banii câștigați în Italia, urmașii soților Toader și-au construit în Cosmești case impunătoare, care stau goale. Cei doi bătrâni au grijă de imobile, în timp ce așteaptă cu nerăbdare luna august, când copiii și nepoții vin acasă.

„Cu soția avem grijă de casă, ne ocupăm de curățenie. Copii vin rar, la un an de zile. Am rămas singuri. Singurătatea, un pic ne-a… vara este mai bine, când vin ei în august, copiii, nepoții e altă veselie, altă plăcere. Au venit și și-au făcut case mari, frumoase aici, stau goale. Îi așteptăm acasă, dar nici nu au ce face, nu sunt locuri de muncă,” a povestit cu tristețe Dumitru Toader.

Bătrânii își alină dorul uitându-se la poze cu cei dragi. „Ne uităm la poze, ce să facem. Mai trimit ei din când în când. Dorul cam persistă, dar ce să facem, distanța e mare. Este greu, așteptăm să vină acasă, vin o dată pe an, atunci stau o lună. Nepoții au crescut, ne e dor de ei. E greu fără ei, mai ales dorul de ei și de nepoței. Și un pic de ajutor nu ar fi stricat. Măcar unul să fi rămas acasă. Nu știu dacă e o casă din sat unde să nu fie copii plecați în străinătate,” se plânge Marilena Toader.

Singur acasă a rămas și Marin Palade. Bărbatul are 65 de ani, iar soția lui lucrează de 15 ani ani în Italia. Este menajeră și vine în România o dată pe an, în luna august. „Este foarte greu, te descurci greu. Noroc că o mai am pe mama, care mă mai ajută. Dar e bătrână și ea. Aștept să vină luna august, atunci va veni soția acasă,” a spus Marin Palade.

În satul Cosmești au rămas foarte puține persoane active. Vasilica Rusu este o femeie între două vârste, care se teme că, în curând, satul o dispară, deoarece bătrânii mor, copiii pleacă în străinătate, iar tinerii rămași în localitate refuză să muncească.

„Din cauza faptului că nu avem locuri de muncă și nu sunt posibilități să câștigăm un ban, cei mai mulți au plecat în Italia, Spania, și-au luat și copiii, și-au intemeiat familii acolo. Au rămas doar bătrânii, dar și ei au început să se ducă…. Așa că vom rămâne în curând un sat pustiu. Puținii tineri care au mai rămas sunt asistați sociali, nu vor să muncească„, spune Vasilica Rusu, localnică.

Primarul Gavrilă Tuchiluș susține că, în cazul comunei Cosmești, se poate vorbi despre depopulare. Chiar dacă cei plecați trimit bani acasă, numeroase case sunt goale și nimeni nu știe dacă proprietarii lor se vor întoarce. În ultimii zece ani, foarte puțini tineri au revenit în comună pentru a deschide afaceri.

„Cei mai mulți tineri au plecat în Italia, Spania sau Germania, la cules de fructe și legume, în construcții. Dar sunt și câțiva tineri care, după ce au strâns suficienți bani acolo, s-au întors și au deschis afaceri aici, în sat. Cei plecați trimit bani acasă, și-au ridicat case frumoase. Ei vin acasă în concediu în luna august. Mulți dintre ei și-au luat și copiii cu ei acolo, alții au lăsat copiii cu bunicii. Ca și statistică, eu cred că 50 la sută dintre tineri sunt acum plecați. Putem vorbi de depopularea satului având în vedere că mulți bătrâni pleacă pe altă cale, casele rămân singure, abandonate,” a explicat primarul comunei Cosmești, Gavrilă Tuchiluș.

Nimeni nu știe exact câți români sunt peste hotare. Datele oficiale au la bază doar cazurile în care se încheie contracte de muncă legale.

Oficial se vorbește de 3,5-4 milioane de oameni. Neoficial, numărul este dublu.

Organizațiile de români despre hotare avansează o cifră de 5 milioane de conaționali doar în statele europene.

„Noi apreciem că în Europa sunt în jur de 5 milioane de români și ar mai fi în Statele Unite și Canada în jur de 1 milion și ceva”, spune Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).

Ministrul Românilor de Pretutindeni a declarat recent, în plenul Parlamentului, că în afara granițelor țării este o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând și regiunile istorice).