#roMânia Diaspora și VOTUL. Cum au dat românii de peste hotare doi președinți/ SCHIMBĂRILE care se anunță privind modalitatea de vot din Diaspora

La alegerile pentru președinte din 2004, în Diaspora s-au prezentat 40.869 de alegători. În primul tur, 54,06% au votat cu Traian Băsescu, atunci primar general al Bucureștiului, care era candidatul propus de Alianța D.A. (PNL-PD n.r.). Alți 25,73% l-au ales pe contracandidatul lui Băsescu, Adrian Năstase, la acea vreme premier și care era susținut de Uniunea Națională PSD-PUR.

Cei doi mergeau pe sloganuri puternice. În timp ce Băsescu transmitea „Să trăiți bine!”, Adrian Năstase avea mesajul „Suntem puternici împreună”.

ACTUALITATE Amenzi usturătoare pentru zece turişti după ce au intrat cu ATV-urile într-o zonă INTERZISĂ din Zărneşti

17:45

ACTUALITATE Un hoț de cabluri a fost electrocutat mortal în timp ce se afla în misiune în Complexul Energetic Oltenia. În plus, s-a ales și cu DOSAR PENAL

17:29

153 de secții de votare au fost organizate atunci peste hotare. Băsescu a câștigat detașat în Diaspora al doilea tur de scrutin din 12 decembrie 2004, 72,12% dintre românii din străinătate punând ștampila pe candidatul alianței D.A.

Băsescu câștigă, cu votul a 78% din Diaspora, al doilea mandat de președinte

Istoria s-a repetat pentru Traian Băsescu în 2009. La alegerile prezidențiale, participarea la vot a românilor din străinătate a crescut semnificativ, la 147.754, comparativ cu 40.000 în 2004. Analiștii spuneau că a crescut interesul românilor din străinătate pentru vot, iar odată cu acesta și numărul secțiilor: 294 în 2009, spre deosebire de 153 în anul 2004.

Din totalul voturilor exprimate în Diaspora, în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din 6 decembrie 2009, 115.831 l-au ales pe Traian Băsescu (PDL), însemnând un procent de 78,58% și doar 31.045 au pus ștampila pe contracandidatul său, Mircea Geoană (PSD-PC), conform datelor Autorității Electorale Permanente.

Românii din Italia, Spania și Republica Moldova l-au ales preponderent pe Traian Băsescu. Astfel, 81,10% (29.013) dintre românii din Spania l-au votat pe Traian Băsescu, în timp ce 18,89% (6.758) au pus ștampila pe Mircea Geoană. În Italia, un procent de 77,76% (33.058 de votanți) dintre români au votat cu Băsescu, iar 22,23% (9.451) l-au ales pe Geoană.

Cel mai mare succes l-a avut Traian Băsescu în Republica Moldova, unde în al doilea tur a fost votat de 94,82% (11.572 de votanți).

Băsescu a fost în preferințele de vot și ale românilor din SUA, Australia sau Grecia.

Mircea Geoană a avut un număr egal de voturi cu Traian Băsescu în Cuba și a fost preferat la vot de românii din Brazilia, Argentina, Egipt, Muntenegru, Belarus, Bosnia-Herțegovina și Georgia.

Comisia parlamentară de anchetă: Băsescu și Guvernul Boc au întreprins acțiuni concrete pentru fraudarea alegerilor din 2009

Pe 11 mai 2017, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a votat, în plenul reunit, înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. Forul de specialitate a fost înființat ca urmare a dezvăluirilor făcute de jurnalistul Dan Andronic, în legătură cu noaptea alegerilor prezidențiale din 2009 și persoane din anturajul lui Traian Băsescu.

Andronic publicase un articol în care susținea că, în seara celui de-al doilea tur al prezidențialelor din 2009, a mers la locuința lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde se aflau, printre alții, George Maior, șef al SRI la acel moment, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI și Laura Codruța Kovesi, la acea vreme procuroror general al României.

Pe 24 aprilie, Parchetul General a solicitat o anchetă in rem privind existența unor suspiciuni în procesul electoral din 2009 și implicarea unor autorități publice și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege.

Acest lucru a creat dificultăți pentru PSD-ALDE în înființarea comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, trebuind să modifice Regulamentul în vederea schimbării obiectivelor Comisiei, pentru a nu interfera cu ancheta Parchetului General. Atunci a fost introdusă și obligativitatea persoanelor solicitate să se prezinte în comisiile de anchetă. Cu toate acestea, majoritatea parlamentară nu a reușit să îi aducă la audieri pe Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea.

Pe 27 iunie, Parchetul General clasează dosarul, stabilindu-se că „nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea că s-ar fi încercat acte/acțiuni” penale.

Comisia parlamentară de anchetă l-a audiat doar pe unul dintre protagoniștii turului secund de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2009, pe Mircea Geoană. Traian Băsescu nu a fost invitat la audieri.

Viorel Hrebenciuc, fostul sef de campanie al lui Mircea Geoană, a declarat în comisie că suspiciuni au ridicat, la acea vreme, voturile din Diaspora. A dat exemplu cazul ambasadei de la Paris, unde s-a inregistrat cel mai mare număr de voturi, atât în turul 1, cât și în turul 2. Cei care contestau rezultatele de peste hotare afirmau că era imposibil ca la Paris să voteze un om la 15 secunde.

Numai George Maior a dat curs invitației de a se prezenta la audieri, unde a admis că a fost în seara scrutinului la Gabriel Oprea acasă, la un „eveniment privat”, el menționând că are o relație de prietenie cu Oprea.

Pe 6 septembrie, Comisia specială de anchetă a emis un raport ale cărui concluzii au fost că președintele Traian Băsescu și Guvernul Boc au întreprins „acțiuni concrete pentru favorizarea fraudării alegerilor” ca posibile infracțiuni fiind indicate constituirea de grup infracțional, fal și uz de fals.

Amploarea acțiunilor care se impută fostului președinte și membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei. Referitor la măsurile propuse, Comisia a susținut că numai PÎCCJ poate decide dacă începe urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, de când a fost prezentat raportul Comisiei de anchetă până în prezent, nicio instituție nu a anunțat măsuri de anchetare a unei posibile fraudări a alegerilor din 2009.

Diaspora, participare record la prezidențialele din 2014, câștigate de Iohannis

Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opțiunile alegătorilor din Diaspora la primul tur de scrutin al prezidențialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei – 24.342 (15,20%) și Elena Udrea cu 15.656 (9,78%), potrivit rezultatelor finale ale AEP.

Numărul secțiile de votare organizate în străinătate a fost 294, la fel ca la prezidențialele din 2009.

La al doilea tur de scrutin prezidențial, Klaus Iohannis, care candida din partea ACL (alianța PNL-PDL – n.r.) a obținut în Diaspora 89,73% din voturi, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC a fost votat de numai 10,26% dintre românii de peste hotare.

La ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, din 2 și 16 noiembrie, românii din străinătate au ieșit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriașe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele cu votul din Diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlățean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleșcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din Diaspora să vină la vot devreme, menționând că dacă declarațiile pe propria răspundere sunt completate din timp și dacă cei șapte membri ai secției sunt prezenți, numărul celor care vor vota se va dubla.

Dar situația a fost similară și în al doilea tur, iar presa din țară și cea internațională au relatat incidentele de la sediile ambasadelor românești. Mesajul scandat la primele ore „Vrem să votăm” s-a transformat rapid în „Votați și pentru noi” și a fost transmis prin rețelele de socializare celor rămași acasă.

La două zile după turul al doilea, și Meleșcanu a demisionat, precizând că a luat decizia ca „om de onoare”, „într-o țară în care nimeni nu prea-și asumă responsabilitățile”.

Teodor Meleșcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reușit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secțiilor de votare, întrucât, deși a solicitat acest lucru, Biroul Electoral Central „nu a putut oferi clarificările necesare privind existența unei soluții legale, în acest sens”. Potrivit lui Meleșcanu, exista, în cazul modificării numărului secțiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

Meleșcanu a mai spus că soluția prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenția asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secțiilor se va face la ora 21.00.

Titus Corlățean, acuzat de DNA în Dosarul votului în Diaspora

DNA a cerut Senatului încuviințarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu și împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcția ministerială.

„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii arătau că dreptul de vot al cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat, atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept.

DNA a adăugat că Titus Corlățean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane și că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Pe 7 iunie iunie 2016, dosarul a fost trimis de Biroul Permanent al Senatului la Comisia juridică, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA pentru că ședința Biroului permanent nu a întrunit numărul necesar de membri prezenți.

Senatul respinge cererea de urmărire penală a lui Corlățean

Pe 21 iunie 2016, Senatul a respins cererea de urmărire penală formulată de DNA pe numele fostului ministru de Externe, Titus Corlățean.

Acesta a susținut în plenul Senatului că stabilirea numărului de secții de votare în străinătate ține cont de resursele disponibile ale MAE, ”inevitabil limitate”.

El a adăugat că a simțit „un profund regret” pentru români de bună credință care nu au putut să voteze și a subliniat că instituția pe care a condus-o este foarte transparentă.

„Milioanele de români care sunt în străinătate… Poate că sunt trei milioane, poate mai mult mai puțin… care milioane vin la vot, au fost în toate ciclurile până la noiembrie 2014, au fost legende. În toate raportările anterioare au fost, în general, zeci de mii de români care au votat, nu milioane, nici măcar sute de mii, până în noiembrie 2014”, se apăra fostul ministru de Externe.

Corlățean a argumentat că ambasadele au propus să fie înființate 320 de secții, iar ministerul a acceptat 294 de secții de votare, același număr ca la alegerile prezidențiale din 2009.

Votul prin corespondență, adoptat de Parlament în 2015

În octombrie 2015, deputații au adoptat, decizional, Legea votului prin corespondență, în forma propusă de comisie, fiind prevăzut ca acest tip de vot să fie aplicat doar la alegerile parlamentare.

Proiectul de lege adoptat de Senat stabilea că votul prin corespondență se aplica și pentru alegerile prezidențiale și europarlamentare, dar reprezentanții PSD au propus ca acest vot să rămână doar pentru alegerile parlamentare, în timp ce UDMR dorea ca acest tip de vot să fie valabil doar pentru scrutinul prezidențial.

„Pentru prezidențiale sunt niște particularități și mai avem până în 2019, este un proiect pilot, până atunci vedem ce se întâmplă. Nu este că nu vrem să facem, dar am considerat că vrem să vedem ce se întâmplă în toamna lui 2016, când votul prin corespondență va fi aplicat la parlamentare”, explica președintele Comisiei de atunci, Gabriel Vlase (actual șef SIE), eliminarea din proiectul votului prin corespondență a aplicării lui în alegerile prezidențiale și europarlamentare, rămânând doar pentru alegerile parlamentare.

La propunerea PSD a fost eliminată din proiect posibilitatea înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondență.

Tot la propunerea social-democraților, este interzisă divulgarea secretului votului sub sancțiunea legii penale, exercitarea votului prin corespodență este personală, iar exercitarea votului prin corespondență în numele altei persoane este interzisă sub sancțiunea legii penale.

La dezbaterile generale, președintele PSD, Liviu Dragnea, a promis că, după ce acestă lege va fi votată, va cere continuare discuțiilor pentru a se extinde proiectul și pentru alegerile prezidențiale.

„Imediat după ce această lege va fi votată, eu voi cere Comisiei speciale să continue discuțiile pentru a se realiza proiectul de lege și pentru alegerile prezidențiale. Fiind proceduri puțin diferite, este nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic și al infrastructurii, nu s-a dorit să se mai găsească încă un motiv pentru ca legea de azi să fie amânată. Toate aceste discuții vor înceta și se va vedea că toți cei care nu au avut încredere că vor fi aceleași prevederi și la alegerile prezidențiale ori s-au înșelat, ori au vrut să umbrească acest succes al tuturor de azi, care este de fapt succesul românilor de pretutindeni”, a spus Dragnea.

PNL depune în Parlament, la toamnă, proiecte pentru introducerea votului electronic și creșterea numărului aleșilor în Diaspora

Senatorul PNL, Viorel Badea, aflat la al treilea mandat de parlamentar de Diaspora, a declarat, pentru Mediafax, că liberalii vor depune, începând cu sesiunea din această toamnă, două proiecte de lege. Unul prevede introducerea votului electronic, iar cel de-al doilea va viza creșterea numărului de aleși în Diaspora de la 6 la 12.

„O se depunem acum, în toamnă, un proiect care prevede mărirea numărului de parlamentari în Diaspora de la 6 la 12, precum și introducerea votului electronic, dar votul electronic pe telefon, cu aplicație de pe computer, tabletă sau telefon, nu la cabină. Pentru că se poate face vot electronic și la cabină, cum este în America. Dar trebuie făcut într-o manieră care să nu permită nicio ingerință, trebuie făcut fără stocare pe server, să se contabilizeze numărul celor care votează, dar să nu vadă nimeni cine a votat”, a explicat pentru Mediafax, Viorel Badea, care este senator din 2008.

El crede că votul electronic nu a fost introdus până în prezent din cauza lipsei de voință a majorității parlamentare.

„Este o problemă de voință din partea majorității. Înseamnă că atâta timp cât va exista o majoritate de stânga în România, va face tot posibilul ca oamenii din Diaspora să nu se poată exprima prin vot, prin diverse modalități, începând de la numărul limitat al secțiilor de votare până la introducerea unor documente necesare votului care sunt complicat de prezentat, birocratizate”, acuză Badea.

Întrebat de Mediafax de ce nu a fost introdus votul electronic, când a existat o majoritate parlamentară de dreapta, senatorul PNL a răspuns: „Da, nu s-a întâmplat nimic pentru că și atunci, mulți dintre cei care decideau nu erau foarte convinși de rolul pe care îl are Diaspora. Eu, personal, le spuneam de fiecare dată că 25% din populația țării este în afara țării și nu poți să nu ții cont de voința a 25% dintre cei care votează”.

Viorel Badea apreciază că românii din strănătate pot influența votul doar în măsura în care Diaspora este lăsată să își exercite dreptul la vot.

„Influența directă a Diasporei la vot este numai în condițiile în care ei să își poată exercita dreptul la vot, în măsura în care există secții de votare multiple, vot prin corespondență etc. Dacă ei au posibilitatea să voteze, atunci influența este majoră. Infuența indirectă, înseamnă că mulți dintre ei au discutat cu rudele de acasă și evident au sugerat care sunt personajele politice pe care să le susțină în cursa electorală. Eu cred că influența a fost mult mai vastă decât cea directă”, a completat Badea.

Chestionat de Mediafax, dacă ar putea exista probleme la prezidențialele din 2019 cu votul în Diaspora, Viorel Badea a replicat: „Eu cred că vor fi probleme și mai mari pentru că, din câte văd eu, PSD încearcă să limiteze foarte mult posibilitatea de vot în Diaspora. Dar cred că dacă vor face așa ceva, nu vor reuși decât să capaciteze mult mai mult decât ar face-o dacă, evident, li s-ar da posibilitatea să iasă la vot. Oamenii sunt în stare să facă și 100 de km, dacă simt că cineva le îngrădește un drept”.

Pe 21 februarie 2017, deputații au respins, decizional, un proiect de lege pentru modificarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP) al deputatului PNL, Ovidiu Raețchi. Inițiativa legislativă prevedea prevederea triplarea numărului de parlamentari pentru Diaspora, la 6 senatori și 12 deputați. În prezent, numărul aleșilor pentru Diaspora este de 2 senatori și 4 deputați.

Cei din Diaspora nu se simt reprezentanți

„Statul român nu a fost pregătit de acest exod și nu este pregătit nici în acest moment. Nu s-au trezit să înțeleagă că vorbim despre mai mult de o treime de români care sunt afară. Vă mai spun o temă și am obosit să vorbesc despre reprezentarea în Parlament. Noi ar trebui ca, în acest moment, să avem o treime din parlamentari din Diaspora, care ar trebui să apere drepturile lor. Abia atunci am putea discuta despre rezolvarea problemelor. Dar în momentul acesta, avem patru deputați și doi senatori. Și atunci ce să facă patru deputați și doi senatori în Parlament? Nici nu se aude vocea lor. O dată la trei săptămâni, se mai aude câte o interpelare, câte o idee firavă, dar vorbim despre foarte mulți români în afară care ar trebui reprezentați în Parlament, aceștia să cunoască problemele lor, să stea de vorbă cu ei și atunci, într-adevăr, să facă demersuri pentru a le rezolva problemele”, a declarat Daniel Țecu, președintele Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).