#roMânia EFECTELE exodului: Jumătate de milion de elevi MAI PUȚIN azi în curtea școlii. Copiii României sunt crescuți și merg la școală ÎN ALTE ȚĂRI

Potrivit Ministerului Educației, numărul elevilor înscriși în sistemul de învățământ în anul școlar 2017-2018 era cu aproape 500.000 mai mic decât în anul de învățământ 2009-2010.

„Conform Institutului Național de Statistică, ale cărui date stau la baza rapoartelor elaborate de Ministerul Educației Naționale, avem următoarea situație pe ani școlari: 2009/2010 – 3.399.112 de elevi; 2010/2011 – 3.353.907; 2017/2018 – 2.908.872. (…) Ministerul Educației Naționale estimează că numărul elevilor înscriși în anul școlar 2018/2019 va fi de aproximativ 2.900.000″, a declarat Biroul de presă al Ministerul Educației.

Potrivit ultimelor date publicate de Institutului Național de Statistică, rata abandonului școlar în România s-a menținut și nu e de vină pentru scăderea numărului de elevi. „Potrivit datelor primite INS, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial, în anul școlar 2010-2011, a fost de 1,8%. Ultimele date publicate de INS se referă la anul școlar 2015-2016, când a fost raportată tot o rată a abandonului școlar de 1,8%.”

SPORT „Nu credeam că ajung aici”. Mărturia EMOȚIONANTĂ a singurului pilot român de Formula 4

14:24

JUSTIȚIE Nati Meir va fi predat României. Decizia autorităților din Grecia este una DEFINITIVĂ / Fostul parlamentar, condamnat la 11 ani de închisoare

14:22

Deci nu abandonul este marea problemă, ci demografia. Milioanele de români – cei mai mulți, oameni tineri cu copii mici – care au ales străinătatea și au lăsat curțile școlilor goale.

„Trebuie să ne uităm la demografie. Rata de fertilitate în România este 1,3, media europeană fiind de 1,5. Avem cea mai mică rată de fertilitate din Europa. A doua explicație este migrația. România este țara din lume care după Siria a pierdut cea mai multă populația, iar noi am pierdut-o în vreme de pace. Trebuie să ne gândim la profilul acestor tineri. Au plecat tineri care poate nu au fost cei mai educați, că au plecat din mediul rural, dar și din cauza sărăciei, însă au plecat la o vârstă la care doreau să muncească și să-și întemeieze familii”, atrage atenția președintele Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu.

În aceste condiții, efectele sunt devastatoare. Avem o generație pe hârtie, dar nu și între granițele țării.

„O parte din copii României sunt crescuți și merg la școală în alte țări.(…) Putem să-i avem înregistrați ca cetățeni români, dar nu-i vom avea niciodată în școli”, afirmă Daniela Vișoianu.

Pe de altă parte, expertul susține că abandonul școlar reprezintă și un efect al lacunelor din sistemului educațional.

„Un copil nu abandonează școala, ci treptat, ȘCOALA îl abandonează pe el, neoferindu-i oportunități, fără dascăli în care să aibă încredere.(…) Învățământul ne arată că nu ne pasă de această generație. Este cea mai prețioasă generație, pentru că sunt puțini și sunt doriți.(…) Acești copii doriți sunt puțini, iar părinții vor să aibă parte de educație bună. Dacă noi, ca stat, alegem să ne batem joc de copii, sigur că apare abandonul școlar. În loc ca fiecare copil să fie prețios și să nu știm ce să mai facem ca să aibă acces la un serviciul bun și de calitate, noi continuăm să lăsăm lucrurile în virtutea inerției, risipim resursele părinților bogați, care aleg soluții private de educație”, a mai adăugat Daniela Vișoianu.

„Cauzele abandonului încep de la sărăcie până la incapacitatea sistemului de a reacționa. Avem profesori foarte slabi pregătiți, iar infrastructura nu permite accesul copilului din zonele defavoritate la educație de calitate. Cauzele sunt multiple și nu le putem reduce doar la sociale sau la sistemul educațional”,  este de părere sociologul Gelu Duminică.

Sistemul trebuie schimbat de la bază

„În momentul în care ai parte de educație de calitate și nu vii la școală doar ca să ieși analfabet cu diplomă, logic că dorința de a abandona este din ce în ce mai mică, dintr-un simplu motiv: înțelegi utilitatea școlii, că școala te pregătește pentru a deveni adult activ și independent. Avem circa 40% din tineri care sunt analfabeți funcționali, adică au terminat clasa a VIII-a, știu să citească, dar nu știu ce citesc. Cu astfel de capacități, sigur că respectivele persoane nu sunt pregătite pentru piața muncii, vor deveni săraci cu diplomă, ceea ce este în contradicție cu misiunea educației”, atrage atenția sociologul.

Pe de altă parte, Ministerul Educației Naționale susține că au fost implementate mai multe reforme pentru reducere a abandonului școlar.

„Pentru încurajarea participării școlare și a reducerii abandonului școlar, Ministerul Educației Naționale, pe lângă cadrul legislativ care garantează dreptul la educație, a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naționale și strategii de incluziune socială și a pus în aplicare programe de intervenție destinate diferitelor grupuri țintă, pornind de la analiza cauzelor neparticipării școlare.(…) Legea Educației Naționale permite organizarea învățământului la domiciliu/în spital pentru copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade mari de spitalizare; în acest sens a fost aprobată Metodologia-cadru privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale”, se mai arată în comunicatul trimis de Ministerul Educației.

Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care are loc scăderea populației) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un declin demografic, în care populația se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament, prin care se încurajează nașterile noi, iar mamele să poată ieși la pensie mai devreme.

Așadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. „Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, care va rămâne fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”, se menționează în proiectul depus la Senat și semnat de zeci de parlamentari.

Nimeni nu știe exact câți români sunt peste hotare.

Oficial se vorbește de 3,5-4 milioane de oameni. Neoficial, numărul este dublu.