Paradoxul este că autoritățile române nu pot estima numărul românilor care locuiesc în străinătate și nici câți pot ajunge la urne, deși rolul lor a fost decisiv în desemnarea a doi președinți până acum.
Singura cifră avansată de autoritățile române se referă la cei care au domiciliul sau reședința în străinătate ca posesori de pașaport CRDS. Potrivit datelor avansate de Autoritatea Electorală Permanentă, 672.178 de români au domiciliul în străinătate.
Am încercat să aflăm de la Biroul Electoral câte buletine de vot au fosttrimise la secțiile de vot pentru Diaspora, dar fără un răspuns până la ora publicării materialului.
Niciun oficial nu poate spune exact câți români sunt în străinătate. Cert este un lucru: cei mai mulți conaționali care au luat drumul străinătății fac parte din generația în forță, tineri care decid să își crească copiii peste graniță, iar aceștia din urmă cu greu se mai pot numi români.
Organizațiile de români despre hotare avansează o cifră de 5 milioane de conaționali doar în statele europene.
„Noi apreciem că în Europa sunt în jur de 5 milioane de români și ar mai fi în Statele Unite și Canada în jur de 1 milion și ceva”, spune Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE).
Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat recent, în plenul Parlamentului, că în afara granițelor țării există o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând și regiunile istorice).
„Ministerul pentru Românii de Pretutindeni gestionează o problematică a românilor din afara granițelor, un numar de aproximativ de 10 milioane de români, iar ministerul are angajati 64 de angajați, plus cabinetele demnitarilor. Având în vedere că in afara granițelor avem o a doua Românie, rolul acestei agenții (n.r.: prevăzută a fi înfiinșată într-un proiect de lege) este de a veni în sprijin de a veni cu strategii, care împreună cu dumneavoastră, să încercăm să venim în fața acestora cu cele mai bune soluții pentru păstrarea identității culturale”, declara ministrul.
Singura cifra anunțată de Ministerul Afacerilor Externe la referendumul din weekend, care viza reviziuirea Constituției în sensul redefinitii familiei, s-a referit la numărul secțiilor de votare organizate în străinătate.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a organizat 378 de secții de votare în străinătate, dintre care cele mai multeau fost în Italia (58), Spania (48), Republica Moldova (35), Statele Unite ale Americii (32), Marea Britanie (19), Franța (15), Germania (14).
Și chiar dacă nu știm câți români au plecat, votul celor de peste graniță se poate dovedi decisiv.
În 2009, Traian Băsescu a câștigat alegerile prezidențiale la doar 70.000 de voturi, multe dintre acestea venind din Diaspora, unde a obținut aproape 80% din voturi, iar contracandidatul său, Mircea Geoană, doar circa 20%.
Și în 2014, la prezidențiale, la ambele tururi, românii din străinătate au ieșit la vot în număr record, iar în mai multe capitale europene, cozile au fost uriașe. Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opțiunile alegătorilor din Diaspora.