#roMânia Stigmatizarea României de peste hotare. „Nu am venit aici să vă JEFUIESC țara”/ Lecția de umanitate a unui ROMÂN în timpul atentatelor

„Am venit să muncesc și apoi să mă duc acasă”

Românii care au plecat la muncă peste hotare au avut de înfruntat stereotipuri și chiar ostilitatea fățișă a localnicilor. Nimic însă nu a descurajat emigrația spre țări mai dezvoltate. Potrivit unui studiu Eurostat din mai 2018, peste 19% din românii în categoria persoanelor apte de muncă – adică între 20 și 64 de ani – locuiau în anul 2017 în alte țări din Uniunea Europeană. Comparativ cu anul 2007, proporția cetățenilor români ce locuiesc în alte state UE a crescut cu 12,3 procente.

Imediat după aderarea la Uniunea Europeană, mai multe state membre au impus restricții pe piața muncii pentru români și bulgari, tocmai de teama impactului unui eventual aflux de cetățeni. Restricțiile au fost ridicate abia șapte ani mai târziu.

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

La 1 ianuarie 2014, Marea Britanie, Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Malta, Spania și Olanda au eliminat restricțiile pentru muncitorii din România și Bulgaria.

Înainte de această dată, o parte din presa britanică, formațiunea eurosceptică UKIP și aripa dreapta a conservatorilor britanici au purtat o campanie intensă împotriva românilor și bulgarilor, spunând că „va fi un val de infracțiuni„. Sub presiunea lor și a multor activiști, premierul britanic de atunci, David Cameron, a anunțat mai multe măsuri menite să descurajeze imigranții din Europa care vor să vină în Marea Britanie doar ca să beneficieze de ajutoare sociale.

Victor Spirescu, primul român care a ajuns pe 1 ianuarie 2014 în Marea Britanie a fost întâmpinat pe aeroportul din Luton de doi politicieni britanici și numeroși jurnaliști, în condițiile în care era așteptată o invazie.

„Nu am venit aici să vă jefuiesc țara. Am venit să muncesc și apoi să mă întorc acasă, nu vreau să rămân aici. Îmi iubesc țara”, declara, la sosirea pe aeroportul Luton din Londra, Victor Spirescu. Originar din Târgu Mureș, tânărul, care a muncit, printre altele, într-o spălătorie și în construcții și reușise să își deschidă propria afacere în Marea Britanie, a decedat în ianuarie 2018 în urma unui accident.

Nu a existat nicio invazie imediată a românilor în Marea Britanie, însă numărul conaționalilor a crescut constant și semnificativ în Regat, în cei patru ani care s-au scurs de atunci. Așa se face că românii au devenit a doua cea mai numeroasă minoritate din Regatul Unit. Biroul Național de Statistică din Marea Britanie anunța în luna mai 2018 că numărul de români care trăiesc în această țară a crescut cu 25% în 2017, față de anul precedent, ajungând la 411.000 de persoane. Problema imigrației a fost intens utilizată de susținătorii ieșirii Marii Britanii din UE în timpul campaniei pentru referendumul privind Brexit din anul 2016.

Niciun oficial nu poate spune exact câți români sunt azi în străinătate. Ar fi în jur de 4 milioane, dacă luăm în calcul doar contractele de muncă încheiate legal. Neoficial, numărul este dublu. Ministrul Românilor de Pretutindeni spune că în afara granițelor țării este o a doua Românie, cu 10 milioane de oameni (aici incluzând și regiunile istorice).

Atacuri împotriva românilor, înregistrate în mai multe țări

Românilor nu le-a fost ușor nici în alte state europene. Președintele francez Nicolas Sarkozy afirma în anul 2010 că „dacă există un rom în situație ilegală, ministrul de Interne are datoria de a-l repatria în România. Indiferent dacă ești rom sau nu, normele Republicii franceze trebuie respectate”. Franța a desființat sute de tabere ilegale de romi și a repatriat peste 8.000 de romi în țările de origine, cei mai mulți fiind trimiși înapoi în România și Bulgaria.

Pe de altă parte, urmașul lui Sarkozy la Palatul Élysée, Francois Hollande a mulțumit medicilor români pentru că vin în Franța. Totuși, Parisul a continuat politica de expulzare a romilor est-europeni și în timpul lui Hollande. Manuel Valls, ministru de Interne și ulterior prim-ministru al Franței în timpul lui Hollande, a luat măsuri pentru repatrierea cât mai grabnică a romilor, afirmând că „este indicat ca romii să se întoarcă în România sau Bulgaria și pentru aceasta, Uniunea Europeană, împreună cu autoritățile bulgare și române, pot face în așa fel încât aceste populații să fie mai întâi integrate în țara lor”.

Discursul populist al unor politicieni și retorica furibundă antiimigrație a unei părți a presei din diverse țări europene au provocat o intensificare a fenomenului xenofob, iar imigranții români au devenit uneori ținta atacurilor.

În iunie 2008, trei români au fost atacați de peste 60 de localnici, la Bricarde, în Franța, pe fondul unei adevărate psihoze privind traficul de organe, de care erau suspectați cetățenii români. Isteria a fost generată de un mesaj care a circulat în mai multe școli, după dispariția unei tinere, pe nume Fatima, la 7 mai, la Malpasse. „Românii au răpit-o. Pentru a-i fura un rinichi”, scria în mesajul care circula printre elevii de liceu.

În 2009, mai multe familii de români au fost obligate să își părăsească locuințele devastate din Belfast, Irlanda de Nord, din cauza intensificării atacurilor unei bande extremiste, care susținea că face parte din gruparea fascistă Combat 18. În 2013, doi români au fost bătuți la Brighton, în sudul Marii Britanii, după ce au fost întrebați de unde sunt originari. Un magazin românesc din Norwich, în care se vindeau produse tradiționale românești și din Europa de Est, a fost incendiat în anul 2016, poliția bănuind că ar putea fi un atac împotriva imigranților.

Numărul atacurilor asupra imigranților a crescut semnificativ după referendumul de Brexit.

Românii – victime ale atacurilor teroriste și lecția „eroului cu făcăleț de la Londra”

Doi români se numără printre cei 130 de oameni uciși în atentatele comise la Paris pe 13-14 noiembrie 2015. Cel puțin șase zone din Paris au fost vizate de atacurile teroriste comise în cursul nopții de 13-14 noiembrie 2015, printre care sala de concerte Bataclan, Arena Stade de France, Bulevardul Charonne, Strada Alibert.

Alți patru români au fost răniți în atentatele de la Bruxelles din data de 22 martie 2016. Peste 30 de persoane au fost ucise și 340 rănite, în urma a trei atacuri sinucigașe coordonate, dintre care două la aeroportul orașului, iar unul la stația de metrou Maelbeek, în apropierea sediului UE.

Un român în vârstă de 34 de ani a murit în urma atacului cu vehicul comis la Nisa de Ziua Franței, pe data de 14 iulie 2016. Soția și copilul românului au fost și ei răniți în atentat. Un islamist de origine tunisiană a intrat cu un camionul în mulțimea adunată pe Bulevardul Promenade des Anglais, ucigând 86 de persoane și rănind alte 434.

O româncă de 31 de ani a decedat în urma atentatului terorist de la Westminster, Londra, din 22 martie 2017, soldat cu șase morți și 49 de răniți. Tânăra a murit câteva zile mai târziu, după ce căzuse în Tamisa în timpul atacului, când islamistul Khalid Masood a intrat cu o mașină în mulțime pe Podul Westminster. Românca era la Londra cu prietenul ei, care urma să o ceară de soție.

14 persoane au fost ucise, iar alte zeci au fost rănite, în urma atentatului cu vehicul comise pe data de 17 august 2017 în zona bulevardului La Rambla din Barcelona. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că 4 români au fost răniți în atacul terrorist.

Pe de altă parte, Florin Morariu, un imigrant român, a fost descris drept erou de presa internațională pentru acțiunile sale în timpul atacului terorist în centrul Londrei, din data de 3 iunie 2017. Românul a lovit cu o ladă de pâine în cap pe unul dintre atacatorii de la Londra, înainte de a oferi adăpost în brutăria în care lucra la 20 de persoane care fugeau de teroriști. Pentru curajul său, „eroul cu făcăleț de la Londra„, așa cum este supranumit, Morariu va primi distincția „The Queen’s Commendation for Bravery„, din partea Marii Britanii.

„Autoritățile britanice mi-au trimis o scrisoare prin care am fost întrebat dacă sunt de acord să primesc decorația. Ea va fi dată, dar, deocamdată, nu se știe locul și data. Din câte știu eu, decorația este sub forma unei frunze de stejar. Chiar dacă e vorba doar despre decorație în sine, cred că tot reprezintă ceva să fii primul român care o primește!”, a comentat Morariu, după aflarea veștii.

În atacul din 3 iunie 2017, în care a fost prins și românul nostru, au fost ucise 7 persoane, iar 48 au fost rănite. Trei presupuși autori au fost împușcați mortal de agenții serviciilor de securitate.

Pe lângă laudele autorităților britanice, ale celor din România și ale mass-media, Florin Morariu a fost solicitat recent de către o televiziune din Marea Britanie, pentru a apărea într-un film documentar legat de atacurile teroriste de anul trecut.