A fost descoperită o posibilă cauză a apariției autismului la copii
Cercetătorii din New York au analizat dinții bebelușilor din 16 perechi de gemeni identici din Suedia. Cel puțin unui dintre copiii din fiecare pereche fusese diagnosticat cu o tulburare de spectru autist până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Oamenii de știință au găsit o diferență în ceea ce privește asimilarea de metale între bebelușii cu autism și cei care nu au dezvoltat această afecțiune.
Această cercetare este prima care găsește o legătură concretă care arată impactul pe care mediul înconjurător îl are în cazul apariției autismului, independent de factorii genetici.
„Cercetările făcute până acum în legătură cu această boală au identificat numai influența factorilor genetici, care nu pot fi schimbați. Studiul nostru este un important pas înainte în ceea ce privește înțelegerea modului în care factorii de risc ce pot fi modificați, cum ar fi expunerea la substanțele poluante din mediu și dietele deficitare, le au asupra dezvoltării copilului și să identificăm perioadele în care aceste expuneri sunt cel mai periculoase”, a explicat mediucl Manish Arora de la Școala de Medicină Icahn din New York.
În timpul studiilor, medicii au analizat dinții perechilor de gemeni în care exista un frate diagnosticat cu autism și au comparat apoi rezultatele cu cele din cazul perechilor de gemeni fără probleme. Dinții dezvoltă un nou strat la fiecare săptămână care trece în timpul dezvoltării fetale și în timpul copilăriei. Fiecare strat nou este unic și, împreună, în timp, cauzează o expunere record la o varietate de substanțe chimice.
Specialiștii descriu dinții ca fiind niște hard disk-uri biologice, deoarece ei acumilează foarte multe informații în timpul creșterii lor, începând cu informații referitoare la dezvoltarea prenatală. Analizând aceste informații, oamenii de știință sunt capabili să reconstruiască experiențele pe care fiecare individ le-a avut în viața intrauterină și în copilărie.
În acest fel, echipa de cercetători a observat diferențe semnificative între asimilarea de metal în cazul celor doi frați din fiecare pereche de gemeni. În cazul fratelui diagnosticat cu autism s-a observat că acesta asimilase mai mult plumb – toxină pentru creier – și mai puțini nutrienți esențiali, cum ar fi magneziul și zincul, decât celălalt geamăn.
De asemenea, specialiștii susțin că la trei luni de viață, făcând o astfel de analiză în ceea ce privește cantitatea de metale toxice din dinți, ar putea prezice cât de severă va fi afecțiunea autistă în viitor, la vârsta de 8-10 ani.