„Fibromul poate fi depistat ecografic, dar chiar și un consult ginecologic de rutină poate preciza localizarea acestuia și dacă este vorba despre o tumoră voluminoasă sau nu. Prin palparea tumorii fie în peretele uterului, fie în afara acestuia, medicul poate depista tipul de fibrom, volumul acestuia și poziționarea”, afirmă Ionela Anghelescu, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul clinicii de fertilitate Gynera.
Până la această oră, cauzele apariției fibroamelor nu sunt complet cunoscute. Specialiștii le diagnostichează mai frecvent în rândul femeilor care au hipertensiune arterială sau al celor cu probleme tiroidiene. În plus, pot apărea mai frecvent la femeile ale căror mame sau bunici au avut fibroame.
Unul dintre cele mai neplăcute efecte este că, deși vorbim despre o tumoră benignă, iar riscul de transformare în cancer este foarte mic, fibromul poate împiedica instalarea unei sarcini și nașterea unui bebeluș sănătos.
„Fibroamele care afectează fertilitatea și reduc șansele de implantare sunt cele care se dezvoltă către cavitatea uterină. Dacă sunt dezvoltate complet în cavitatea uterină, fibroamele pot juca rolul unui sterilet, scăzând astfel șansele de fixare a sarcinii”, avertizează specialistul.
Pentru a crește șansele obținerii unei sarcini în cazul pacientelor diagnosticate cu o astfel de tumoră, medicii pot recomanda mai multe tipuri de tratament în funcție de mărimea și poziționarea fibroamelor uterine.
„Intervenția chirugicală de îndepartare a fibroamelor poate consta în laparoscopie – se adresează fibroamelor din peretele uterului și celor dezvoltate complet în afara uterului – sau histeroscopie, pentru fibroamele situate în cavitatea uterină. Pe lângă îndepărtarea chirurgicală a fibroamelor uterine, există și opțiuni medicamentoase de tratament, precum și montarea unor dispozitive intrauterine (sterilete) cu eliberare lentă de progesteron”, descrie terapiile medicul Ionela Anghelescu.
De asemenea, există și embolizarea uterină sau întreruperea vascularizației către fibrom, însă această tehnică periclitează șansele obținerii unei sarcini.
„Embolizarea constă în introducerea unor particule speciale, la nivelul vasului care „hrănește” fibromul și astfel este întrerupt aportul de sange. Treptat, fibromul își va reduce volumul, într-un an putând ajunge la 30% din volumul inițial, rareori dispărând complet. Embolizarea este preferată de către pacientele care vor sa evite intervenția chirurgicală și care nu își mai doresc copii. Asta pentru că există riscul ca embolizarea să afecteze și vascularizația endometrului. Acesta devine atrofic, subțire, cu șanse reduse de implantare a unei sarcini”, completează medicul.
După tratamentul unui fibrom, o sarcină poate apărea imediat, pe cale naturală. În cazul intervențiilor ample, sarcina trebuie amânată 6 luni, până la refacerea uterului. Există și posibilitatea obținerii unei sarcini, fie pe cale naturală, fie prin fertilizare in vitro, chiar și fără îndepărtarea fibroamelor. Asta dacă tumorile benigne sunt de mici dimensiuni și nu dau simptome.