Efecte acute
Efectele apar după consumarea unor cantități mici de alcool. Alcolul stimulează producerea sucului gastric și al celui pancreatic, deschide apetitul, ridică tensiunea, crește vascularizarea pielii (senzația de căldură), are efect relaxant și diminuează autocontrolul.
La cantități mai mari de alcool predomină efectele negative. La 0, 5 la mie alcool în sânge este diminuată viteza de reacție, frecvența accidentelor se dublează. La un nivel mai mare de alcool în sânge se ajunge adesea la agitație și pierderea controlului. Privirea și vorbitul devin neclare. Apar stările de greață și amețeală. La peste 2 la mie mulți consumatori ajung într-o stare asemănătoare narcozei, cu pierderea memoriei (amnezie retrogradă).
Dependența
Alcoolul dă dependență. Aceasta se manifestă ca dependență fizică (neliniște fără alcool) și psihică (stare de bine doar cu alcool) precum și prin creșterea continuă a dozei. Explicațiile sociologice arată că alcoolul sau produsele obținute din descompunerea sa pot imita transmițătorii naturali din creier și pot afecta reglarea acestora.
Alcoolismul ca boală
Alcoolismul duce la probleme fizice, psihice și sociale. Multe îmbolnăviri ale organelor decurg de aici. Co-enzima NADH care se formează la descompunerea alcoolului promovează sinteza grăsimilor în ficat (ficat gras). Acetilaldehida care se formează este o cauză posibilă ficatului și a cirozei. Musculatura scheletului are de suferit (burtă mare și picioare subțiri).
Musculatura inimii devine mai slabă. 15% dintre alcoolici suferă de o inflamație cronică a pancreasului, 30% de o inflamație cronică a mucoasei stomacului. Daunele nervoase se observă întâi prin pierderea simțului tactic la degete (polineuropatie periferică). Prin alcool se acoperă necesarul zilnic de calorii (10 sticle de bere=3.500 de calorii. De aceea, alcoolismul duce la o alimentație deficitară (necesar crescut de vitamina B1, B6, B12 și zinc).
Citește continuarea pe CSID!
Foto: Hepta