Berea este benefică pentru sănătate, dar nu este percepută precum vinul

Mai mulți experți în nutriție din diferite țări europene au prezentat o serie de studii privind efectele benefice ale consumului moderat de bere, marți, la Bruxelles, în cadrul celui de-al 7-lea Simpozion european „Berea și Sănătatea”.

Consumul moderat de vin reduce riscul de boli cardiovasculare cu 32 la sută, iar cel de bere cu 22 la sută, a arătat Rosa Lamuela, de la Universitatea din Barcelona.

Berea este o sursă importantă de polifenoli (antioxidanți ce previn bolile cardiovasculare, cancerul și reduc efectele îmbătrânirii), având un conținut mai ridicat al acestor substanțe decât vinul alb, dar mai scăzut decât cel roșu.

Pe de altă parte, mai multe studii făcute de-a lungul timpului indică o stare mai bună a sănătății la băutorii de vin, față de băutorii de bere, a arătat cercetătoarea olandeză Edith Feskens, de la Universitatea din Wageningen.

Cercetătorii francezi au arătat, în anii ’80, că există un paradox în ceea ce privește rata de deces din cauza bolii coronariene a inimii la acest popor, care este scăzută în ciuda alimentației bogate în grăsimi. Aceasta s-ar explica, printre altele, prin consumul ridicat de vin roșu înregistrat în rândul francezilor.

Un studiu realizat în SUA pe un eșantion de 128.934 de adulți din California de Nord, urmăriți între 1978 și 1985, a arătat că persoanele care beau vin aveau un risc de mortalitate mai scăzut decât consumatorii de bere sau de tării. Însă consumatorii de vin erau mai degrabă femei, absolvenți de studii superioare, nefumători și persoane care nu beau foarte mult.

Și alte studii au arătat că persoanele care beau vin sunt caracterizate de un statut social mai bun, o stare de sănătate mai bună, un IQ mai ridicat și o stare psihologică mai bună.

Analizând și alte studii, realizate între 1997 și 2012, în Spania, SUA, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Italia și Franța, s-a mai constata o legătură între preferința pentru vin sau bere și alimentația aleasă. În SUA, Danemarca și Finlanda, majoritatea femeilor preferă vinul, iar majoritatea bărbaților – berea, în timp ce în Italia, Franța și Spania, populația în ansamblu preferă vinul.

Preferința pentru bere a fost corelată cu alegerea mai multor produse alimentare nesănătoase și mai puținor alimente sănătoase în Danemarca și Marea Britanie și respectiv un conținut mai scăzut de fructe și legume în alimentație în SUA. Și consumatorii spanioli de bere erau mai puțin înclinați să urmeze recomandări pentru o alimentație sănătoasă sau o dietă mediteraneană.

În schimb, preferința pentru vin a fost corelată cu un aport mai mare de fructe, legume, pește, salate și ulei de măsline, în urma testării pe un larg eșantion în Danemarca, și mai multe fructe, legume și fibre dietetice în alimentație, în SUA, unde băutorii de vin erau mai înclinați să fie vegetarieni.

În țările din Europa de Nord și în SUA consumatorii de vin erau mai degrabă femei, cu un statut socio-economic mai ridicat și un indice de masă corporală mai scăzut.

În țările mediteraneene, pe de altă parte, înclinația de a consuma vin nu a fost corelată cu obiceiuri alimentare mai sănătoase. Cei care preferau vinul în această zonă erau mai degrabă mai în vârstă și aveau un indice de masă corporală mai ridicat.

Astfel, au concluzionat cercetătorii, berea în sine nu este nesănătoasă, dar este percepută astfel din cauza unor asocieri: este preferată în general persoane cu un statut socio-economic mai scăzut, care automat au o stare de sănătate mai proastă și tind să facă alegeri nesănătoase în alimentație.

Pe de altă parte, în Sicilia, regiunea italiană unde vinul este preferat în cea mai mică măsură, consumul moderat de bere a fost corelat cu o mai mare înclinație către dieta mediteraneană, care are multiple beneficii pentru sănătate, a arătat Giuseppe Grosso de la Universitatea din Catania.

Tot în mod eronat, berea este considerată o băutură care îngrașă, deși nu are mai multe calorii decât alte băuturi alcoolice, iar un studiu al Corinei Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție din România, prezentat și la Bruxelles, a arătat că nu există o legătură directă între consumul de bere și creșterea burții.

Consumul moderat de alcool scade riscul mortalității, din toate cauzele, atât la femei, cât și la bărbați, față de lipsa consumului. Odată cu creșterea consumului însă, crește și riscul, depășindu-l pe cel existent în faza de non-consum, efect cunoscut drept curba J.

Doza zilnică recomandată de bere este de 330 de mililitri la femei și de 660 de mililitri la bărbați.

Cercetătorii au subliniat și efectele benefice ale berii fără alcool, care are mai puține calorii, conținând în schimb celelalte substanțe benefice, și poate fi consumată fără restricții, de șoferi sau gravide.

Potrivit profesorului belgian Philippe De Witte, de la Universitatea din Louvain, provocările pentru viitor sunt de a dezvolta beri fără alcool cât mai gustoase și de a spori efectul polifenolilor din această băutură.

O altă provocare pentru berari ar fi și obținerea de bere fără gluten, pentru a preveni cazurile de boală celiacă (enteropatie glutenică) care afectează estimativ 1 la sută din populație, după cum a arătat Martin Zarnkow, de la Universitatea Tehnică din Munchen.