Persoanele care beau bere fără alcool prezintă un risc scăzut de a se confrunta cu infecții respiratorii. Asta susțin oamenii de știință germani, care au prezentat în cadrul unui simpozion organizat la Bruxelles rezultatele unui studiu ce susține această ipoteză.
În urma cercetărilor, realizate pe o perioadă de 15 săptămâni, specialiștii au constatat că berea fără alcool are efecte antiinflamatorii, reducând astfel infecțiile tractului respirator superior.
Studiul a evidențiat ca polifenolii, substanțe care se regăsesc în mod natural în berea fără alcool, pot avea proprietăți antioxidante, anti-patologice și antiinflamatorii, ceea ce poate reduce incidența bolilor tractului respirator superior.
Cercetarea germană a mai relevat faptul că polifenolii din berea fără alcool pot îmbunătăți recuperarea celulelor musculare cardiace după un efort intensiv și prelungit.
Aceste descoperiri sunt valoroase pentru sportivi și persoane care depun un efort fizic susținut, deoarece în urma unei activități intense și prelungite pot rezulta creșteri ale biomarker-ilor care semnalează o activitate inflamatorie, disfuncții ale sistemului imunitar, cât și un nivel ridicat de risc în ceea ce privește infecțiile, în special cele ale tractului respirator superior.
„Studiul de față demonstrează posibilele efecte benefice ale consumului de bere fără alcool, pentru inimă și tractul respirator. Polifenolii care se regăsesc în mod natural în alimente precum fructele și legumele sau în băuturi precum berea fără alcool au într-adevăr o influență pozitivă asupra organismului uman. Astfel, berea fără alcool este o băutură-aliment bine venită pentru cei care depun mult efort fizic, nu doar prin efectul de hidratare a organismului, dar și prin aportul de polifenoli”, a declarat Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.
În cadrul studiului, pentru testarea infecțiilor tractului respirator superior au fost incluși 277 de alergători la maraton, având o stare bună de sănătate, cu vârsta medie de 42 de ani, iar pentru analiza creșterii biomarkerilor reprezentând activitatea imflamatorie au fost analizați 102 alergători bărbați participanți la maratoane, cu aceeași vârstă medie.