Studiul a fost realizat pe un eșantion de 500.000 de fete și femei cu vârstele cuprinse între 10 și 44 de ani, care au fost vaccinate împotriva virusului papiloma uman (HPV), între 2006 și 2013 în Danemarca.
Cercetătorii danezi, care au folosit statistici naționale, au constatat că acele paciente nu au dezvoltat flebită până la 42 de zile după injectarea vaccinului, perioadă considerată drept cea mai riscantă de medici.
Din eșantionul de 500.000 de paciente au existat totuși 4.375 de cazuri de cheaguri sangvine apărute în această perioadă de 42 de zile în rândul bolnavelor care au fost vaccinate.
Atunci când cercetătorii și-au multiplicat criteriile de analizare a rezultatelor, ținând cont de faptul că în rândul pacientelor existau unele care foloseau pilula contraceptivă, un medicament care crește riscul de cheaguri sangvine, ei nu au mai găsit nicio corelație între trombozele venoase (flebită) și acest vaccin.
Studiul reamintește că două analize precedente au evocat o legătură între vaccinul cvadrivalent Gardasil, fabricat de grupul Merck, și un risc mai mare de cheaguri sangvine.
În 2009, Centrul federal de control și prevenire a bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC) a anunțat că anumite paciente au constatat o creștere a numărului de spitalizări din cauza cheagurilor sangvine, după administrarea vaccinului.
Totuși, într-o notă ulterioară, CDC a afirmat că 90% dintre acele femei „prezentau un factor de risc cunoscut deja de formare de cheaguri sangvine, precum pilula contraceptivă”.
Autoritățile sanitare americane recomandă ca băieții și fetele să fie vaccinați contra HPV înainte de începerea vieții sexuale.
Acest vaccin vizează împiedicarea transmiterii HPV, care este una dintre cele mai contagioase boli cu transmitere sexuală. Anumite tipuri de HPV pot să provoace cancere de col uterin, cerebral, al gâtului și anal.