Care sunt SEMNELE că un copil are GÂNDURI SINUCIGAȘE

Există o contradicție între realitate și credință, conform căreia tinerii nu sunt triști, nu au de ce să fie supărați sau nu au motive să se simtă retrași, potrivit psihologului Lenke Iuhoș. 

„Există îngrijorător de multe studii sociologice care arată că tinerii ar putea opta pentru suicid ca soluție pentru problemele lor. Aceste probleme se întind în zona familială, socială, școlară sau chiar individuală. O scenă clară, care poate duce copilul sau adolescentul cu gândul la moarte are următoarele elemente care apar de multe ori legate: abuzuri, conflicte în famile, standarde ridicate impuse de familie și școală, dificultate de adaptare, de socializare, sentimentul de singurătate, neajutorarea, lipsa de speranță, dificultăți în rezolvarea problemelor, boli incurabile”, explică psihologul.

Semne că un copil are gânduri sinucigașe. Nu trebuie ignorate!

Tentativele

O tentativă eșuată duce la consecințe grave, aceasta fiind urmată de comportamente precum consumul de alcool sau țigări, înfometarea, retragerea etc. Astfel, tânărul se va pregăti pentru o următoare încercare de suicid.

„Mulți cred că, dacă adolescentul a trecut printr-o tentativă, din cauza experienței dureroase, acesta nu va mai încerca a doua oară. Nu e chiar așa de simplu de uitat. O tentativă anterioară eșuată duce în majoritatea cazurilor la consecințe grave, în special din cauza amplificării frustrărilor generate de eșuare. După tentativele eșuate, pot apărea comportamente ușor observabile: consumul de substanțe, alcool sau țigări, înfometarea, ieșirea în evidență reprezentată prin retragere sau euforie exagerată, de scurtă durată”, susține Lenke Iuhoș.

Amenințări

Mesajele cu un conținut bizar care nuanțează moartea trebuie luate în serios de adulți și părinți. „Nu vreau să mai trăiesc!”, „Nu mai pot așa!” sunt doar câteva exemple.

„În primul rând, în niciun caz nu este acceptabilă gluma pe baza acestor afirmații. Aceeași importanță are și excluderea pedepsei pentru astfel de afirmații. În astfel de situații părinții trebuie neapărat să ofere copilului suport prin comunicare și prezență activă”, explică specialistul.

Izolarea

„Durerea se trăiește în singurătate, iar singurătatea la copii duce la retragere față de prieteni. Durerea lor este atât de puternică încât ei se devalorizează nedorind să deranjeze, să solicite ajutor și se retrag în lumea lor ascunsă. Refuză chiar să părăsească casa. Își caută răspunsuri. Negăsindu-le sau găsind niște răspunsuri nerealiste, aceștia se gândesc la ce rost mai au să trăiască”, spune psihologul.

Citește continuarea pe CSID!

Foto: Hepta