Cât de mare e riscul infecțiilor nosocomiale pentru victimele catastrofei de la Crevedia? Alexandru Rafila: „Încercăm să ținem lucrurile sub control”

Întrebat despre un posibil pericol ca pacienții să vadă victime infecțiilor nosocomiale, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a răspuns, marți, că nu există risc zero în nicio țară din lume.

„Nu există țară din lume și pacient în internat într-o unitate medicală la care să existe risc zero. Totdeauna există un risc. Important este să ca acest risc să fie cât mai mic. Ei sunt îngrijiți cu foarte multă atenție, cu foarte multă dedicație”, a declarat ministrul Sănătății, marți, într-o conferința de presă.

Alexandru Rafila a precizat că a fost personal în vizită de lucru la spitale unde sunt internate victime ale catastrofei de la Crevedia – la Spitalul de Urgență Floreasca și la Spitalul Bagdasar Arseni.

„Evident că se iau toate măsurile care să minimalizeze acest risc, dar, sigur, nimeni nu poate să garanteze, cum se dorește uneori, că acest risc nu există. Există acest risc. Colonizarea cu germeni multirezistenți poate să fie personală sau poate să fie din mediul în care se găsește pacientul. Se fac probe microbiologice. Noi tocmai am insistat pentru monitorizarea acestor pacienți, ă se ia probe mai des decât de obicei – în loc să iau o dată pe săptămână, se ia chiar de două-trei ori pe săptămână. Încercăm să ținem lucrurile sub control”, a declarat ministrul Sănătății.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, pacienții în stare foarte gravă erau stabili marți după amiază. Sunt trei pacienți cu arsuri în proporție de peste 90%. Cei care s-au externat beneficiază de medicație și de tratament ambulatoriu.

Conform bilanțului dat publicității marți, în urma catastrofei au fost înregistrate 58 de victime, dintre care două și-au pierdut viața.  Numărul pacienților a căror stare de sănătate după catastrofa de la Crevedia a permis externare a ajuns, marți, la 17. Din total, 12 victime au fost transferate pentru îngrijiri la unități spitalicești din străinătate, mult mai bine dotate pentru tratamentul marilor arși.

A crescut gradul de raportare

„Sigur că chiar și la nivel european există o estimare, dacă vreți, a deceselor. Nu totdeauna este o cifră exactă și o legătură de cauzalitate directă, pentru că la o persoană cu comorbidități un episod infecțios poate să fie fatal și atunci sigur că poți să discuți dacă boala de bază este responsabilă de deces sau dacă infecția”, a afirmat Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului Sănătății, cifrele privind raportarea s-au modificat bine, ajungând de la 0,3 la 1,34%. „Până la o situație apropiată de mai apropiată de realitate, mai avem încă de lucru”, a afirmat ministrul Sănătății, detaliind proiectul pentru introducerea bunelor practici în diagnostic, supraveghere și modul de prescriere a antibioticelor.

„E un proces în dinamică și România a trecut, dacă vreți, a avut o creștere a raportării de la 0,3 la 1,3 e un proces în dinamică. Dacă aceste ghiduri de bună practică se vor implementa, că asta înseamnă inclusiv măsuri organizatorice, să organizez laboratoare de microbiologie, să angajezi oameni, să faci supravegherea circulației germenilor în spital, atunci sigur că și cifrele acestea vor ajunge la alte valori”, a spus Alexandru Rafila.

Conform datelor Institutului Național se Sănătate Publică (INSP) este vorba de proiectul „Dezvoltarea capacității tehnice a laboratoarelor INSP pentru susținerea activităților de supraveghere și control al infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene în sistemul sanitar din România – MiRoLab”, care se desfășoară pe o perioadă de 15 luni (februarie 2023- aprilie 2024) și e fi finanțat de Uniunea Europeană prin PNRR/ Valoarea pentru care a fost aprobat pe 3 martie 2023 este de 5,73 milioane de lei, fără TVA.

Ce spun statisticile

Cel mai recent raport privind situația infecțiilor nosocomiale sau de spital –  Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) – publicat de Institutul Național se Sănătate Publică sunt incluse date din anul 2020: CARMIAAM-ROM 2020 (Consumul de antibiotice, Rezistența Microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România – 2020)

Conform raportului, analiza raportării statistice a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) în România se face pe baza datelor comunicate de spitalele publice și private, cu excepția celor aparținând rețelelor speciale de asistență medicală. Incidența calculată pentru anul 2020 la nivel național a fost de 1,04% din totalul pacienților externați; datele comunicate arată diferențe între județe, cu niveluri mai ridicate acolo unde există spitale universitare mari/centre terțiare de îngrijire a pacienților, ceea ce se corelează cu o complexitate mai mare a cazurilor îngrijite, cu riscuri sporite de apariție a IAAM, dar posibil și cu o rată mai bună de raportare a acestor situații.

Rezultatele înregistrate pentru anii 1995-2020 indică un nivel extrem de scăzut al incidenței cazurilor comunicate de IAAM, iar la această situație au contribuit atât subdiagnosticarea, cât și subraportarea IAAM în spitalele din România.

Decalajul față de incidența ponderată la nivel european, estimată la 4,1% în cadrul studiului PPS derulat de ECDC în perioada 2016-2017, se menține ridicat; totuși, se poate evidenția o creștere a numărului de cazuri raportate în fiecare an succesiv începând cu 2013, tendință care s-a accelerat începând cu anul 2016.

„Un factor explicativ al creșterii numărului de IAAM raportate este atenția sporită acordată acestor infecții după tragedia de la clubul Colectiv, inclusiv cu implementarea modificărilor legislative privind activitatea de prevenire și comunicare a IAAM cuprinse în ordinul MS 1101/2016”, se arată în raport.

În anul 2020 au fost raportate de 2,8 ori mai multe IAAM față de anul 2012, anul când au fost înregistrate cele mai puține raportări din perioada 2005-2020.

Incidența calculată pe baza raportării de către spitale a IAAM către DSP a fost 1,04%, în creștere față de anii precedenți.

Pentru perioada 2014-2020 la creșterea numărului de cazuri IAAM raportate a avut o contribuție importantă implementarea sistemului național de supraveghere a infecțiilor cu Clostridoides difficile în unitățile sanitare; rolul raportării ICD este confirmat de schimbarea ierarhiei diverselor sindroame infecțioase din cadrul IAAM în favoarea infecțiilor digestive începând din 2014.

În anul 2020 se constată creșterea numărului de IAAM de cauză respiratorie, de 2,01 ori în raport cu anul precedent, ceea ce se suprapune evoluției pandemiei SARS-CoV-2 (cazuri de COVID-19 sau de pneumonii bacteriene asociate ventilației mecanice invazive); se constată creșterea ponderii acestor infecții din totalul IAAM și scăderea ponderii infecțiilor digestive. Un alt factor explicativ pentru numărul mare de infecții respiratorii este continuarea tendinței de creștere a raportării cazurilor de infecții respiratorii din perioada prepandemică. Față de anul 2019 când infecțiile digestive au reprezentat 37,8% din totalul IAAM, în anul 2020 ponderea lor a scăzut la 30% din totalul IAAM, în timp ce infecțiile respiratorii au reprezentat 37% în anul 2020, față de numai 18,5% în anul 2019, conform raportului citat.

Pentru IAAM cu alte localizări mai frecvente, numărul de cazuri a scăzut, cel mai mult pentru infecțiile de plagă chirurgicală, în condițiile în care intervențiile chirurgicale programate au fost temporizate în anumite perioade ale anului 2020.

Sursa foto: Facebook