Ce analize trebuie să îți faci în funcție de vârstă

Vă prezentăm în continuare analizele recomandate în funcție de principalele categorii de vârstă.

Sub 30 de ani:

analize de sânge și de urină – prin care se urmărește identificarea eventualelor carențe ionice, anemii, probleme hepatice, disfuncții tiroidiene, probleme renale, tulburări ale profilului lipidic, screeningul diabetului zaharat prin hemoleucogramă. Analizele se recomandă anual, în lipsa unor parametri modificați, care necesită urmărire la 3 sau la 6 luni;

ecografia de abdomen total – se investighează dimensiunile și structura organelor interne și se depistează eventualele tumori.

Se face anual:

o femeie care și-a început viața sexuală trebuie să facă anual un examen ginecologic care să cuprindă un test Babeș-Papanicolau și un examen de secreție vaginală;

un examen stomatologic – o dată sau de două ori pe an;

un examen oftalmologic – la fiecare trei ani;

examen dermatologic – la prima suspiciune a unei alunițe.

Între 31 și 40 de ani:

setul standard de analize de sânge și de urină (cuprinde aceiași parametri ca setul până în 30 de ani) – anual;

examenul ginecologic, care include testul Babeș-Papanicolau și analiza de secreții – anual;

o examinare a funcției tiroidiene, după o eventuală naștere, împreună cu o ecografie tiroidiană;

o ecografie abdominală totală – anual;

un examen oftalmologic – la fiecare doi ani;

un examen stomatologic – la fiecare 6 luni;

monitorizarea tensiunii arteriale.

Între 41 și 60 de ani:

anual, setul standard de analize (dacă este cazul, se repetă profilul lipidic și glicemia la fiecare 6 luni), la care se adaugă dozarea vitaminei D;

o ecografie abdominală;

o mamografie;

testul de osteodensitometrie la fiecare doi ani până la intrarea la menopauză, iar după instalarea menopauzei, anual;

un examen oftalmologic – anual;

o electrocardiogramă;

examen Papanicolau – anual.

Investigații indicate în funcție de factorii de risc:

obezitate: profil lipidic, glicemie, funcție tiroidiană;

diabet zaharat: profil lipidic, glicemie, hemoglobină glicozilată, glicemie provocată;

fumat: hemoleucogramă, profil lipidic, probe hepatice, proteina C-reactivă, acid uric, radiografie pulmonară, spirometrie, electrocardiogramă și control cardiologic;

consum de alcool: probe hepatice (TGP, TGO, gama GT, bilirubină totală și directă, electroforeza proteinelor serice), hemoleucogramă, profil lipidic, glicemie, acid uric.

Recomandări pentru sănătatea sânilor

Este bine ca fiecare femeie cu vârsta până în 35 de ani să-și autopalpeze circular sânii, iar dacă sesizează modificări de structură, adică noduli care nu existau, trebuie să se adreseze unui medic de specialitate.

În urma consultului se stabilește ce investigație senologică trebuie efectuată. De obicei, se începe cu ecografia mamară. Dacă la ecografie se vizualizează leziuni suspecte, în funcție de aspectul leziunii și de vârsta pacientei se recomandă investigații cu specificitate mai mare, respectiv sonoelastografie mamară sau RMN mamar femeilor până în 40 de ani și mamografie celor peste 40 de ani. Screeningul pentru cancerul mamar nu are limită de vârstă și ar fi bine să se efectueze anual. În cazul femeilor cu antecedente familiale de neoplazii mamare, se recomandă ca screeningul să se facă mult mai devreme, pentru că leziunile neoplazice pot apărea la vârste foarte tinere.

Analize înainte de conceperea unui copil

Preconcepțional, este bine să se realizeze un consult care să evalueze starea de sănătate a viitoarei mame, pentru a evita unele probleme pe parcursul sarcinii.

De obicei, evaluarea se realizează prin efectuarea analizelor uzuale și a analizelor specifice, în funcție de antecedentele medicale familiale.

Orice infecție genitală trebuie tratată înainte de sarcină.

De asemenea, se recomandă efectuarea complexului TORCH (toxoplasmă, rubeolă, CMW, herpes genital, hepatite, HIV, VDRL). Un rol important îl au examinarea sânilor și efectuarea investigațiilor imagistice ale sânilor, deoarece în timpul sarcinii și după, în perioada de alăptare, modificarea sânilor poate să mascheze leziuni evolutive.

Articolul a fost realizat cu sprijinul medicilor Cristina Gavrilescu, medic specialist medicină de familie și Gheorghe Gica, medic specialist obstetrică-ginecologie, scrie eva.ro.