Ce pericol ascund bonurile de casă

Cercetătorii au analizat mai mulți oameni care s-au spălat pe mâini cu dezinfectant și apoi au atins bonurile de casă. Mai mult, aceștia au consumat cartofi prăjiți fără a folosi tacâmurile și s-a constatat că BPA a fost absorbit foarte rapid din mâncare în sânge.

„Studiul nostru a arătat că o cantitate ridicată de Bisfenol A poate rămâne impregnată pe mâinile noastre și de acolo ajunge în mâncarea pe care o consumăm, respectiv în sânge”, a declarat Frederick vom Saal, profesor de Științe Biologice la Colegiul de Arte și Științe din cadrul universității americane, potrivit sciencedaily.com.

„BPA este absorbit foarte rapid în sânge și majorează riscurile apariției unor boli precum diabetul și obezitatea. Utilizarea Bisfenolului A sau a altor compuși similari reprezintă o amenințare pentru sănătatea oamenilor”, a mai spus cercetătorul, potrivit sciencedaily.com.

Istorie. Bisfenol A sau BPA, este un compus organic, descoperit în anul 1891 de către chimistul rus Alexandr Dianin, folosit în fabricarea anumitor mase plastice și rășini epoxy. Acest compus este în folosință înca din 1957.

La ce este folosit? Plasticul la care este folosit BPA este transparent și folosit la fabricarea multor bunuri de consum și pentru scopuri industriale cum ar fi învelișuri pentru conducte de apă. Anumite rășini epoxy, care conțin BPA, sunt folosite pentru învelișul interior al conservelor și cutiilor pentru mâncare și băuturi. Este de asemenea folosit pentru fabricarea hârtiei termice care este utilizată în general la casele de marcat.

Este toxic? Bisfenolul A este un disruptor endocrin, care poate imita caracteristicile hormonului numit estrogen, și s-a demonstrat prin anumite studii pe animale că poate cauza efecte negative asupra sănătății. Acest compus imită foarte bine structura hormonului estradiol, cu abilitatea de a se lega și activa același receptor al estrogenului ca și hormonul natural.

În anul 2006, Autoritatea Europeană a Siguranței Alimentare (EFSA) a completat un studiu detaliat în care a evaluat riscurile la care se supune populația din UE. În urma acestui studiu a fost stabilit nivelul tolerabil la care pot fi supuși consumatorii europeni, și anume: 0.05 mg/kg greutatea corpului/zi. Un studiu al Health Canada a estimat cantitatea de BPA la care este expusă populația în fiecare zi ca fiind undeva la 0.055 µg/kg greutatea corpului/zi, valoare care este de 1000 de ori mai mică decât pragul impus de U.E.

Din anul 2008, mai multe guverne au început să pună la îndoială siguranța folosirii acestui compus, fapt care a dus la retragerea unor produse din policarbonat de pe piață. Un raport al Administrației Alimentelor din SUA (FDA), din anul 2010, avertizează asupra unor posibile riscuri asupra fetușilor și copiilor, iar în același an, Canada a devenit prima țară care să declare BPA un compus toxic. Uniunea Europeană, Canada, și mai recent SUA, au interzis folosirea BPA-ului pentru producerea de biberoane.

Cum identifici acest tip de plastic? Există 8 clase de materiale plastice care sunt folosite pe piața în acest moment. Deocamdată nu există un simbol care să identifice clar BPA-ul. În general, materialele plastice marcate cu identificatoarele de rășină 1, 2, 3, 4, 5 și 6, nu conțin BPA. Unele, însă nu toate, materiale plastice care sunt marcate cu identificatorul 7, pot fi fabricate cu această substanță. Tipul 7 este un fel de clasificare a plasticelor la „altele”, iar unele materiale din aceeași clasă, cum este policarbonatul (uneori identificat printr-un „PC” lângă semnul pentru reciclare), sunt făcute cu ajutorul bisfenolului A. Și tipul 3, care corespunde PVC-ului, poate să conțină BPA pe post de antioxidant. Aceasta se aplică PVC-ului flexibil, dar nu și pentru cel rigid cum este țeava, ferestrele e.t.c, informează info-culinar.pentrugatit.ro.