Ce se întâmplă în creier când vrem să facem un credit. Psiholog: „E mai înțelept să aștepți”
Profesorul Andrei Miu, fondatorul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, susține că mai multe studii recente întreprinse de grupul său și de alți cercetători din domeniul psihologiei economice arată că emoțiile scurtcircuitează judecata analitică și sugerează amânarea deciziilor care implică riscuri financiare până când acestea pot fi luate „la rece”.
„Din perspectiva cercetărilor recente din psihologia economică și neuroeconomie, recomandarea pentru cei care se pregătesc să ia o decizie cu implicații financiare privind, de exemplu, o investiție la bursă, un credit pentru casă sau mașină, o vacanță costisitoare, cumpărăturile de plăcere cu ultimii bani, contractarea unei asigurări de viață, este să evite luarea deciziei dacă sunt cuprinși în acel moment de emoții pozitive sau negative, pentru că e mai probabil că vor lua o decizie greșită. Să fie conștienți că emoțiile ne pot influența mult judecata și pot crește susceptibilitatea la erori de decizie, mai ales în situațiile în care dispunem de informații limitate și trebuie să cântărim obiectiv alternative dificile. Practic, emoțiile scurtcircuitează judecata analitică, așa că e mai înțelept să aștepți până îți trec sau să amâni luarea unei decizii”, a spus Miu.
Potrivit acestuia, ambele tipuri de emoții, atât cele negative cât și cele pozitive, pot influența o decizie economică.
„Când ai de luat o decizie economică, mai ales în condiții de incertitudine sau de risc, judecata este influențată de emoții, mai ales de cele negative, cum sunt tristețea, frica. Aceste emoții ne fac mai prudenți, chiar și în situații în care riscul e rezonabil și probabilitatea de a ieși în câștig ar fi relativ mare. Emoțiile pot să nici nu aibă legătură cu situația de decizie, dar tot ne vor influența judecata. Chiar și în cazul emoțiilor pozitive e, într-o anumită măsură, la fel. Cineva care se duce, de exemplu, la bancă pentru a lua un credit sau a face o investitiție și este într-o dispoziție foarte bună pentru că e vreme frumoasă afară, va avea tendința să își interpreteze starea emoțională pozitivă ca semnal că situația de decizie e avantajoasă. Aceste emoții ne fac deci să judecăm mai puțin analitic și să luăm decizii superficiale, bazate pe starea de moment”, a explicat psihologul clujean.
Andrei Miu a realizat mai multe cercetări de psihologie economică și neuroeconomie, în care a arătat că emoțiile negative ne fac să evităm riscurile și să fim mai usor influențați de contextul în care luăm decizii economice. De curând, au fost comunicate rezultatele preliminare dintr-o serie de experimente realizate de Andrei Miu împreună cu Camelia Kuhnen, profesor de finanțe la Kenan-Flagler Business School, University of North Carolina, SUA, și fost președinte al Society for Neuroeconomics. Acest nou proiect privește modul în care statutul socio-economic al unei persoane – nivel de educație și posibilități financiare, influențează o decizie economică.
„Ne-am uitat la un eșantion de peste 200 de persoane din populația generală, care mai întâi au completat un chestionar de statut socio-economic, iar apoi au jucat un joc economic, adică o sarcină de decizie financiară pe calculator, în care au trebuit să învețe să facă investiții. O parte din dividendele câștigate în acest joc chiar au fost plătite participanților, pentru a ne asigura că sunt motivați financiar. Concluzia acestui studiu este că persoane cu statut socio-economic scăzut fac mai puține investiții, iar când evaluează investițiile, sunt mai pesimiști și le consideră mai păguboase decât sunt în realitate”, a explicat Miu.
Studiul a fost replicat și pe un eșantion american, iar rezultatele au fost comunicate luna trecută la conferința National Bureau of Economics Research (NBER) de la Chicago.
„În viitor, vrem să vedem în ce măsură emoțiile negative din timpul deciziilor legate de investiții explică pesimismul oamenilor cu statut socio-economic scăzut. Dacă cineva vede că există riscul unei pierderi și se sperie, aceasta ar putea contribui la pesimismul pe care l-am observat”, a mai spus psihologul clujean.
Andrei Miu este profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a UBB Cluj-Napoca, fondatorul Laboratorului de Neuroștiințe Cognitive, primul grup de cercetare din acest domeniu interdisciplinar în România, cercetările sale investigând mecanismele genetice, neurobiologice și psihologice ale emoțiilor la om.
Anul trecut, Andrei Miu a câștigat premiul I la concursul „Rada Mihalcea – pentru tineri cercetători în știință și inginerie”, desfășurat la Cluj-Napoca. Acest concurs se adresează cercetătorilor români din toată țara și din toate domeniile, cu o activitate de cercetare vizibilă internațional și care au sub 35 de ani. Concursul de anul acesta este deschis până pe 20 mai.