Dacă savanții americani vor obține licența pentru a putea să comercializeze acest tip de creier în scopul ca și alți cercetători din lumea întreagă să poată să efectueze teste de laborator, cercetările științifice din domeniul unor boli și afecțiuni neurologice precum Alzheimer și autism vor fi considerabil accelerate, a declarat, marți, Rene Anand, profesor la Universitatea de Stat din Ohio, participant la acest proiect medical, informează huffingtonpost.com.
„Puterea acestui model de creier constă în faptul că se potrivește foarte bine cu sănătatea umană, deoarece ne oferă opțiuni mai bune și mai relevante în ceea ce privește testarea și dezvoltarea unor medicamente și terapii, în comparație cu testele pe rozătoare”, a precizat profesorul Anand.
Creierul uman, creat pe baza unor celule epiteliale adulte prelevate de la un om și cultivate apoi în eprubetă timp de 15 săptămâni, are în prezent o mărime comparabilă cu aceea a unei gume de șters din extremitatea unui creion, au precizat reprezentanții universității americane. El are aceeași maturitate ca aceea a creierului unui fetus de 5 săptămâni și conține 99% din genele existente în creierul unui fetus uman complet dezvoltat.
„Dacă îl vom lăsa să crească până la 16 sau 20 de săptămâni, ar putea să devină complet, să genereze și acel 1% din genele care îi lipsesc”, a spus profesorul Anand. „Nu știm deocamdată ce va fi”, a adăugat el.
Profesorul Anand a dezvăluit, de asemenea, în declarația dată publicității de Universitatea de Stat din Ohio că „alte grupuri de cercetare încearcă să obțină astfel de rezultate”.
În 2013, cercetătorii de la Institutul de Biotehnologie Moleculară din cadrul Academiei de Științe din Austria au obținut în laborator un creier care avea același nivel de dezvoltare ca un creier al unui fetus de 9 săptămâni, dar care nu era capabil de gândire, potrivit BBC.
Profesorul Anand a declarat pentru The Guardian că, spre deosebire de „organoidul” creat în Austria, care conținea doar anumite aspecte specifice creierului uman, modelul său are toate caracteristicile cerebrale, cu excepția unui sistem vascular. „Avem măduva spinării, toate regiunile majore ale creierului, multiple tipuri de celule, un circuit neuronal și chiar o retină”. Problemele de ordin etic nu se aplică în cazul experimentului său, afirmă cercetătorul american: „Nu avem niciun senzor care să fie introdus în creier pentru a-l stimula. Acest creier nu gândește în niciun fel”.
Alți cercetători din acest domeniu și-au exprimat scepticismul. Studiul coordonat de profesorul Anand nu a fost deocamdată citit și recenzat de colegii lui de breaslă. În schimb, rezultatele cercetării au fost anunțate la ediția din 2015 a Simpozionului Military Health System Research care a avut loc de curând în orașul Fort Lauderdale din Florida. Cercetătorii din echipa profesorului Anand spun că astfel de creiere obținute în laborator ar putea avea implicații benefice în domeniul cercetărilor militare ce vizează tratarea leziunilor cerebrale și a sindromului de stres posttraumatic.