Într-un an marcat de alegerea noului Parlament European, stabilirea componenței noii Comisii Europene și implicit desemnarea unui nou comisar european pe sănătate, dar și cu alegeri parlamentare, care vor da un nou Executiv, și prezidențiale, România trebuie să-și stabilească strategia în context european. Iar marea provocare pentru sistemul de sănătate este finanțarea, atât cu fonduri europene, cât și prin majorarea surselor interne, dar și prin confinanțarea prin asigurările private de sănătate. Ideile au fost exprimate de vicepreședintele PNL responsabil cu politici publice de sănătate, Cristian Bușoi, în cadrul celei de-a doua conferințe Europa Connect – Health EU Summit – Politici europene în domeniul sănătății și impactul lor asupra României, promovată de platforma de știri Gândul.ro.
Speranța vicepreședintelui PNL Cristian Bușoi este că noul comisar european pe Sănătate, ungurul Oliver Varhely, cunoaște realitatea din Europa Centrală și de Est și că țări precum România, Ungaria, Polonia, Cehia se confruntă mai mult sau mai puțin cu aceleași provocări. Iar România are avantaje care pot reprezenta sursă de inspirație în regiune. Rămâne de văzut însă care va fi strategia țării noastre la nivel european, mai ales că urmează alegeri parlamentare care vor da un nou guvern, precum și cele prezidențiale.
„Este un moment în care ar trebui să vedem puțin ce are de făcut România din punct de vedere strategic în politicile de sănătate, în perspectivă europeană, conectându-se la principalele direcții de acțiune de la nivel european și sigur, adoptând anumite modele de bune practici pe care le putem lua de la alte țări europene, pentru că România nu mai este de mult singură, este parte a marii familiei europene”, a precizat vicepreședintele PNL.
Această apartenență ne-a adus fonduri de ordinul miliardelor de euro, o parte deja decontate, prin PNRR și Programul Operațional Sănătate, cărora li se adaugă creditele BEI, accesate în condiții avantajoase. Alături sunt și programe regionale plus oportunitățile de finanțare ce pot fi accesate de spitale.
„Dar dincolo de bani europeni, care-s foarte importanți, și aici e esențial să accelerăm lucrurile și să îi atragem, să nu cumva să ne trezim, mai ales pe partea de PNRR, să fim nevoiți să dăm înapoi sau să renunțăm la anumite obiective, pentru că, independent de voința autorităților centrale, se împotmolesc lucrurile la nivelul la nivel local, la nivelul spitalelor, primăriilor, în bună măsură pentru că avem încă o legislație greoaie pe achizițiile publice. Sunt și alte lucruri care ne pot inspira din direcțiile de acțiune de la nivel european”, a completat Bușoi.
Conform obiectivelor trasate noului comisar european de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, în scrisoarea de mandat, multe dintre ele se regăsesc și în viziunea ministerului și a principalelor partide politice.
„În primul rând, se cere, în mod evident, continuarea anumitor proiecte care au existat în acest mandat. Vrem ca la nivel european să fie un mediu mai prietenos cu inovația. Și aici, evident, și în România, este extrem de important ca accesul la inovație și accesul, în general, la medicamente. Vorbește și scrisoarea doamnei von der Leyen, în mod special, despre inovație, să fie mult mai rapid și pacienții să beneficieze atât de medicamente esențiale, cât și de medicamente inovative atunci când au nevoie.
Vorbește prin mandatul noului comisar despre „critical medicine act” – e nevoie de o nouă legislație pe medicamentele critice.
De asemenea, implementarea Strategiei Europene de Cancer, EU Beating Cancer Plan, în România, evident, trebuie să implementăm planul național de cancer și este una din prioritățile mari, care se regăsește în câteva din cele 100 de propuneri pe care le vom înainta curând în programul nostru de guvernare”, a adăugat liderul liberal.
La nivel european se va pune în continuare accent pe digitalizare și pe folosirea datelor medicale digitale. Vom avea de implementat o legislație și sigur, va trebui în continuare să investim în digitalizare, în soluții de e-health, în inteligența artificială, în soluții de robotică, în toate aceste soluții ale viitorului, care trebuie să se regăsească atât la nivel european, cât și în România. Sigur, că anti-microbial resistance – lupta împotriva infecțiilor intraspitalicești – și implementarea strategie one health va rămâne o prioritate la nivel european și cred că se va regăsi și printre prioritățile următorului Parlament și următorului Guvern din România, explică Cristian Bușoi.
Cât privește factorii de risc, fostul europarlamentar a vorbit și despre revizuirea unor directive, acestea urmând să devină mai restrictive, precum fumatul în spațiile publice aglomerate.
„Va urma o revizuire a directivei privind produsele de tutun, Tobacco products directive, și în România politicile de prevenție și combatere a factorilor de risc și sunt doi reputați profesori ai căror pacienți, în bună parte, sunt influențați și de aceste obiceiuri nesănătoase și trebuie să găsim justul echilibru evident între liberul arbitru al omului, dar și politici de descurajare și de conștientizare asupra riscului pe care îl induce fumatul și mai ales fumatul pasiv la vârste foarte tinere, fumatul în spații publice, nu doar închise. Știți că la nivel european începe să discute ca și recomandare de a restricționa fumatul chiar și în spații deschise, foarte aglomerate: terase, cafenele în fața unor instituții publice ș.a.m.d”, a adăugat Cristian Bușoi
Finanțarea sistemului de sănătate din România în 2025 va fi o mare provocare. Există însă soluții pentru ca serviciile medicale să nu aibă de suferit.
„Ne așteaptă un an dificil, când trebuie să facem unele ajustări necesare pentru a reveni pe o traiectorie a deficitului bugetar rezonabil, așa cum ne-am angajat la nivel european. Aici e lupta celor care susțin investițiile în sănătate, dar e nevoie și de ajutorul dumneavoastră pentru a convinge decidenții politici că sănătatea trebuie să devină cu adevărat o prioritate.
Evident că dincolo de sistemul public, trebuie să continuăm să dezvoltăm sistemul privat, trebuie să dăm acele direcții de încurajare, pentru că sistemul privat, parțial evident finanțat din fonduri publice, pentru că intră în contract cu casa, parțial finanțat din banii pacienților, este esențial ca și complementaritate și completare a sistemului public și acolo putem găsi anumite servicii, pe de o parte, care pot fi mai bine făcute decât sistemul public, cum este cazul radioterapiei sau al serviciilor de dializă, pe de altă parte, sigur, evident, vorbim de toate acele servicii care pot să completeze, să fie o alternativă la sistemul public”, a arătat vicepreședintele PNL.
Cât privește finanțarea, sunt de luat decizii esențiale.
„Pe partea de finanțare avem de luat două decizii, în opinia mea, esențiale. Dacă vrem să creștem finanțarea în mod consistent, altfel, sigur, o mică creștere la Casa de sănătate, la Ministerul Sănătății, prin bătălia politică, prin amendamentele în Parlament la noul buget, prin lupta ministrului Sănătății, a doamnei președinte a Casei, putem regăsi, dar nu vom putea crește semnificativ fondurile fără o regândire a paradigmei felului în care colectăm contribuțiile la asigurările de sănătate. Și aici trebuie să mărim clar baza de colectare, fie că plătește statul pentru anumite categorie, fie că nu mai beneficiază de atâtea scutiri, fie că vorbim puțin de cuantum. E clar că trebuie să ne uităm cel puțin la baza de colectare”, a spus fostul europarlamentar.
„Și doi, în opinia mea, ar trebui să începem o discuție legată de asigurările private complementare, cu o anumită parte deductibilitate, dar alta responsabilizând pacientul, după model francez, belgian, cum doriți. Sunt câteva modele în Europa care ne pot inspira și care să cofinanțeze majoritatea serviciilor pe care le finanțează Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Nu vorbim de oncologie, nu vorbim de marile programe de sănătate, de tratamentele foarte scumpe, da orice spitalizare, aproape orice prescripție medicală, partea de ambulatoriu, partea de investigații de laborator sau paraclinice trebuie cofinanțate și în felul acesta mai avem încă niște jucători care vor pune presiune pe furnizorii de sănătate să ofere servicii corespunzătoare, dar avem un plus de finanțare la sistemul de sănătate, care pot să dea o șansă la servicii mai bune, la acces mai larg și, evident, la tratamentele medicamentoase de care pacienții pot să beneficieze”, a conchis Cristian Bușoi, la conferința Europa Connect – Health EU Summit – Politici europene în domeniul sănătății și impactul lor asupra României.
Partenerii acestei a doua conferințe, promovată de platforma de știri Gândul.ro, au fost Sanador, Regina Maria, Medicover, B. Braun, Astra Zeneca, Roche, MSD.