Cum influențează pandemia de coronavirus gripa sezonieră: Măsurile de prevenție, eficiente în sezonul rece. Ce efecte pozitive și negative ar putea avea pe termen lung

Mai multe țări din lume au raportat în 2020 mai puține cazuri de gripă sezonieră,unele dintre ele anunțând că anul acesta, marcat de pandemia de coronavirus, nici măcar nu au avut un saezon oficial al gripei.

În ianuarie 2020, la sfârșitul verii australiene, țara a confirmat 6.962 de cazuri de gripă (teste făcute în laborator). La acel moment, COVID-19 era încă cunoscut doar sub numele de „noul coronavirus” era limitat în cea mai mare parte doar în China. În mod normal, ar fi trebuit să apară din ce în ce mai multe cazuri de gripă pe măsură ce iarna își intra în drepturi.

Cum influențează pandemia de coronavirus gripa sezonieră

În schimb, s-a întâmplat ceva neașteptat. Până în aprilie, au existat doar 229 de cazuri de gripă, în scădere față de 18.705 în aceeași perioadă a anului precedent. COVID-19 se răspândise deja în întreaga lume, infectând colectiv peste un milion de oameni, inclusiv pe prim-ministrul britanic, și se răspândea pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Fuseseră impuse închideri, spălarea mâinilor fusese popularizată și purtarea măști devenise ceva obișnuit – deși ultima măsură de prevenție era încă mult mai practicată în Asia decât în ​​alte părți, notează BBC.

Până în august, era clar că sezonul gripal al Australiei fusese cel mai ușor înregistrat vreodată. În total, au existat mai puțin de o zecime din infecțiile observate în 2019 – și marea majoritate a acestora au apărut înainte de izbucnirea pandemiei, în condițiile în care se făcuseră mai multe teste decât fuseseră efectuate până anul acesta.

Mai multe state raportează tot mai puține cazuri de gripă comparativ cu 2019

Același tipar a apărut și în altă parte. Co-șeful Institutului Național al Bolilor Transmisibile din Africa de Sud (NICD) a declarat recent pentru CBS News că țara „pur și simplu nu a avut un sezon gripal anul acesta”, în timp ce în Noua Zeelandă, medicii nu au detectat niciun caz de gripă în perioada de screening, deși anul trecut 57% din probele pe care le-au luat au fost pozitive.

Acum iarna s-a terminat în emisfera sudică și începe în cea de nord. Și, deși este încă la începutul sezonului, lucrurile arată deja diferit decât de obicei.

În septembrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat că cazurile de gripă lipsă sunt un fenomen global, cu niveluri semnificativ mai mici decât s-ar fi așteptat, din Africa tropicală până în Caraibe. Pentru săptămâna care începe pe 7 septembrie, instrumentul de urmărire a gripei FluMart a înregistrat doar 12 cazuri de gripă confirmate de laborator în întreaga lume.

„Ceea ce vedem în Australia, Noua Zeelandă, America de Sud, Hong Kong, sunt anotimpuri cu adevărat, cu adevărat atenuate, nu doar ale gripei, ci și a virusului sincițial respirator (RSV)”, spune Sarah Cobey, epidemiolog la Universitatea din Chicago.

Desigur, există numeroase cauze posibile care ar fi putut duce la scăderea numărului de cazuri de anul acesta. Oamenii s-ar putea teme să meargă la doctor și, în unele locuri, este posibil să fie efectuate mai puține teste, deoarece resursele au fost redirecționate în altă parte. Dar mulți experți suspectează că tendința este cauzată de distanțarea fizică și de îmbunătățirea igienei în urma pandemiei.

Măsurile de prevenție în combaterea pandemiei, eficiente și în combaterea sau controlarea gripei?

„Nu o înțelegem cu adevărat, dar este posibil să aibă puțin de-a face cu schimbările în ceea ce privește modul în care interacționăm unul cu celălalt. Există posibilitatea ca acest lucru să continue și în viitor”, spune Peter Palese, un microbiolog și expert în viruși ARN la Școala de Medicină Icahn de la Spitalul Muntele Sinai, New York.

Acest lucru ridică o serie de întrebări. Cum este afectat virusul de această nouă lipsă de cazuri de gripă? Teoretic este chiar posibil ca acesta să dispară definitiv? Și au mai fost afectați și alți viruși?

Omenirea nu a trăit întotdeauna cu gripa. Se crede că am contractat-o de la primele păsări domesticite în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, când oamenii au început să se îndepărteze de vânătoare și au trecut la agricultură. Timp de milenii, a fost limitată la Lumea Veche, înainte de a se răspândi în cele din urmă în America, împreună cu primii colonizatori europeni, care au adus cu ei mai multe boli, inclusiv variola, rujeola, ciuma bubonică, malaria, lepra, varicela, oreionul, tifosul, holera, difteria și febra galbenă.

Niciunul dintre acești agenți patogeni nu a fost eliminat definitiv până pe 8 mai 1980, când Adunarea Mondială a Sănătății a declarat oficial lumea liberă de variolă. Singurul alt agent patogen uman care a fost extins este SARS. Primul efort s-a bazat pe vaccinare și al doilea pe urmărirea contactelor. Din păcate, niciuna dintre abordări nu este aplicabilă în cazul gripei în prezent.

Chiar dacă am putea elimina virusul în întregime din lumea dezvoltată, din moment ce ne lipsește imunitatea pe termen lung, nu ar fi nevoie decât de un singur caz pentru ca acesta să revină imediat.

Palese: „Marea problemă cu gripa este că se schimbă”

Virusul evoluează întotdeauna, astfel încât sistemul nostru imunitar nu este niciodată capabil să recunoască virusul mult timp după ce am eliminat o infecție – și, după cum știe toată lumea, acest lucru înseamnă că putem fi infectați din nou și din nou; după o estimare, gripa afectează până la 10% din populația globală în fiecare an.

Ceea ce ne aduce vești proaste. Este extrem de puțin probabil ca distanțarea socială să ducă la dispariția gripei.

„În acest caz, trebuie să ne gândim cu adevărat la nivel mondial. Și chiar dacă toată Marea Britanie, SUA și China poartă măști, asta nu înseamnă că restul lumii o face. Și din ceea ce am văzut la televizor, nu toată lumea din SUA poartă o mască”, mai explică Palese.

În ciuda numărului redus de cazuri înregistrate în acest an, expertul explică faptul că vor exista în continuare anumite „pături” sociale în care virusul se răspândește normal.

„Oamenii sunt distribuiți în așa fel încât virusurile gripale să poată face acest lucru – continuă să sară în jurul diferitelor populații fără a dispărea”, spune susține Cobey.

Din cauza ritmului în care evoluează gripa, vaccinurile actuale protejează de obicei oamenii doar în jur de șase luni. Pentru a realiza aceste fapte impresionante de evaziune, virusul se bazează mai ales pe „deriva antigenică”, unde o acumulare treptată de mutații care afectează capul unei particule virale – partea recunoscută de obicei de sistemul imunitar – în cele din urmă o schimbă suficient, astfel încât că nu mai poate fi identificat ca o amenințare.

„Vaccinul universal împotriva gripei” – posibil sau imposibil?

Această schimbare are loc de obicei în timpul iernii, astfel încât să poată sări înapoi până la capătul opus al globului, odată ce sezonul s-a încheiat. (Oamenii care locuiesc în apropierea ecuatorului sunt, de asemenea, infectați la intervale regulate, deși acestea pot apărea mai degrabă pe tot parcursul anului, decât sezonier). În acest moment, noi vaccinuri trebuie dezvoltate în fiecare an pentru a se potrivi cu virușii care circulă în continuare; compoziția vaccinului pentru emisferei nordice se decide în februarie, în timp ce cea a vaccinului pentru emisfera sudice este aleasă în septembrie.

Introducerea „vaccinul universal împotriva gripei” – un vaccin de care ar fi nevoie doar o singură dată și care poate oferi protecție împotriva tuturor tipurilor de gripă, an de an. Cu un astfel de instrument, ar fi posibilă adoptarea unui program de vaccinare în masă și eradicarea gripei. În acest moment, oamenii de știință din întreaga lume se luptă pentru a atinge acest obiectiv – și după zeci de ani de cercetare, se pare că se apropie tot mai mult de asta.

Provocarea unui vaccin universal este de a împinge sistemul imunitar în direcția corectă

„Un vaccin universal împotriva gripei va eradica numai gripa B, nu gripa A”, spune Palese, care explică faptul că, chiar dacă ar fi să „vânezi” toată gripa A care circulă în prezent la om, noi tulpini ar putea ajunge în sălbăticie și la animale domesticite. „Deci, în ceea ce privește gripa A, ar trebui să vaccinăm în mod constant întreaga populație, ceea ce este practic imposibil. Și dacă nu facem asta, atunci tulpinile de animale, așa cum am spus, cele din reni, cele din găini, cele din porci, cele din cai, pot sări în oameni”, mai explică expertul.

Palese dă exemplul variolei, care avea caracteristicile ideale pentru eliminare – virusul a evoluat lent și nu avea gazde animale. Chiar și cu aceste avantaje, a fost nevoie de aproape 200 de ani de vaccinare pentru
ca virusul să dispară.

Dar, deși este puțin probabil ca gripa să dispară complet în curând, pandemia actuală ar putea afecta virusul în alte moduri. Există două scenarii posibile – unul dintre ele este mult mai de dorit decât celălalt.

Cum influențează pandemia de coronavirus evoluția cazurilor de gripă

În primul rând, virusul ar putea evolua mai lent decât de obicei. Acest lucru contează, deoarece înseamnă că tulpinile pe care le vedem anul viitor nu ar fi prea diferite de cele care au circulat anul trecut, iar infecțiile ar putea fi relativ ușoare.

„Am vorbit recent despre asta cu un coleg de-ai mei. Ceea ce este greu la gripa este că evoluează mereu spre ceva nou pe care nu l-am mai văzut niciodată. Așadar, este de fapt foarte greu de spus, «dacă lucrurile ar fi puțin diferite, ar evolua astfel», pentru că este cam atât de imprevizibil pentru început. Dar acest lucru ar putea fi foarte bun – este incitant”, spune Cobey.

„Este foarte simplu. Dacă există mai puțini viruși în jur, se produc mai puține mutații”, susține Palese. Expertul explică faptul că dacă ai 10.000 de persoane infectate, statistic vorbind te-ai aștepta să apară 10 mutații. Deci, dacă ai avea doar o mie, te-ai aștepta doar la o zecime din acest număr.

Teoretic, orice lucru care afectează cantitatea de virus care circulă ar trebui să îi afecteze evoluția – chiar și vaccinurile antigripale disponibile în prezent. „Dacă Bill Gates (n.r. filantropul miliardar și cofondator al Microsoft, care a contribuit la finanțarea eradicării poliomielitei) ar plăti pentru asta, atunci 95% dintre oameni ar fi de acord să o aibă, atunci cred că acest tip de protecție imunitară ar duce apoi la o selecție darwiniană diferită. Pe de altă parte, doar aproximativ 5% din populația lumii se vaccinează”, susține Palese.

Peter Palese: „Dacă există mai puțini viruși în jur, se produc mai puține mutații”

Cu toate acestea, există o altă posibilitate.

În realitate, nu știm sigur dacă distanțarea socială a condus la mai puține infecții gripale în întreaga lume – sau doar la scăderea numărului de cazuri înregistrate. În caz contrar, rata evoluției sale ar putea fi în mare parte neschimbată. Acest lucru ar însemna că anul viitor – când distanțarea socială s-ar putea să nu mai fie atât de practicată – zonele lumii care au în prezent mai puține cazuri de gripă ar putea fi afectate puternic.

„Dacă nu există transmiterea altor agenți patogeni respiratori, asta înseamnă că oamenii nu dobândesc imunitate. Un lucru care mă îngrijorează este ce se va întâmpla cu acești alți agenți patogeni odată ce va exista un vaccin (n.r. pentru COVID-19)”, spune Cobey.

Cobey sugerează că, în loc să ne concentrăm în întregime eforturile asupra dezvoltării unui vaccin, ar fi util să profităm de oportunitatea de a investi în tipurile de prevenire și tratament care pot acționa și împotriva altor agenți patogeni respiratori, cum ar fi îmbunătățirea igienei și accesul la ventilatoare.
„Așa că, poate, atunci când avem acel vaccin, nu trebuie să ne întoarcem la exact cum erau lucrurile înainte”, mai susține aceasta.

Palese, pe de altă parte, dorește să sublinieze importanța vaccinării împotriva gripei: „Chiar dacă nu este complet protector, acesta duce cu siguranță la o boală mai ușoară – și este un vaccin foarte sigur”.

Oamenii de știință nu știu încă ce se întâmplă atunci când oamenii sunt infectați cu noul COVID-19 și gripă în același timp. „Chiar nu știm. Sunt foarte îngrijorat că ar putea crește severitatea bolii”, susține Palese.