Porțiuni mari din compoziția ADN-ului, considerate până acum „deșeuri”, ar putea fi folosite în cercetarea farmaceutică, pentru a oferi indicii legate de crearea unor noi medicamente pentru până la 100 de boli, potrivit unui studiu recent citat de Daily Mail.
Cele peste 20.000 de gene reprezintă aproximativ 2% din compoziția ADN-ului, restul materiei, numit și „materie neagră”, fiind privit până acum drept fără potențial.
Cercetările efectuate în 32 de laboratoare din toată lumea de 400 de oameni de știință au scos, însă, la iveală că această materie ascunde în ea peste patru milioane de „întrerupătoare” care controlează genele. Aceste conexiuni au fost corelate cu aproximativ 100 de boli, precum afecțiunile intestinale (boala Crohn), diabetul sau schizofrenia.
Studiul, apărut în mai multe publicații de profil ca „Nature, Science and Cell”, concluzionează că 80% din ADN-ul nostru „lucrează” și poate fi fructificat. Drept urmare, cercetările ulterioare ar putea ușura nu doar munca specialiștilor în găsirea de noi tratamente, ci și înțelegerea cauzelor apariției diferitelor boli.
„Există mai multe conexiuni decât îți poți imagina. (…) Însă rezultatele nu se vor vedea pe moment. Nu va schimba lumea mâine. Nu e gen Usain Bolt, ci mai degrabă Mo Farah, o cursă lungă”, explică Ewan Birney, care a condus colaborarea dintre instituțiile implicate în cercetare.