Multe legume, plante, condimente și doar ocazional asezonate cu cantități mici de pește, pui și foarte rar, carne roșie. În trecut, mâncarea chinezească se prepara la aburi, se coacea la cuptor sau se fierbea mult mai frecvent decât astăzi.
Reîntoarcerea la ceaiul verde Ceaiul verde este bogat în antioxidanți și este asociat cu riscul scăzut al maladiilor, ține foamea la distanță, favorizează digestia, luptă împotriva radicalilor liberi, protejează sănătatea aparatului cardiovascular. În China, frunzele se infuzează de două trei ori cu apă proaspătă. Astfel se reduce cantiatea de cofeină consumată, iar cei care utilizează pliculețe intră în contact cu mai puține chimicale folosite la asamblarea pliculețelor de ceai.
Calciu vegetal. Mai puține lactate, mai mult calciu din surse vegetale. În mod tradițional, chinezii nu consumă lapte animal la vârsta adultă. Calciul este luat din vegetale și frunze verzi, semințe de susan, soia fermentată.
Orez de toate culorile. Diversitatea este încurajată, nu doar orez alb, nu doar orez brun.
Calculează nutrienții, nu calcula caloriile. Chinezii nu calculează caloriile – În Occident, suntem obsedați de numere. Uităm de substanță, uităm de conținut suntem orbiți de obiective numerice. În vechea medicină chineză este important ce mănânci și ce beneficii directe ai, nu numărul caloriilor. Alune de pădure neprăjite sunt o gustare sănătoasă dar calorică. O băutură carbogazoasă dietetică are mult mai puține calorii,însă și ingrediente artificiale. Nu te mai gândi la matematică, ci la nutriție.
Carne roșie cu moderație. Conform vechii medicine chinezești de două ori pe săptămână câte 50 de grame de carne roșie sunt suficiente pentru o dietă echilibrată.
Echilibru între yin și yang. La masă trebuie să existe echilibru între yin (umed și moale) și yang (uscat și crocant). Alimentele yin răcoresc corpul, alimentele yang îl încălzesc.Yin sunt de obicei carbohidrații, yang sunt proteinele. O mâncare ce le cuprinde pe amândouă ajută la menținerea nivelului insulinei și al zahărului în sânge – factor decisiv pentru metabolism. La baza culturii chinezești stau echilibrul, armonia, contrastul și adaptarea la schimbare. Fiecărui gust îi este atribuit un organ (de exemplu, gustul amar este asociat cu inima), gustul dulce este asociat cu splina, gustul picant este asociat cu plămânii, gustul sărat este asociat cu rinichii. Pentru o masă sănătoasă toate gusturile trebuie cuprinse. În acest mod, organismul este echilibrat și se apără de boli.
Supă zi de zi. De câte ori pe săptămână mâncați supă? De câte ori pe săptămână consumați supe sau ciorbe în copilărie? Străbunicii noștri și străbunicii chinezilor știau mai bine. Mâncarea lichidă ține apetitul sub control. Dieta chinezească are la bază supe la fiecare masă. Supa miso este o supă fermentată, bogată în probiotice care ajută la absorbția nutrienților.
Nu mâncați pe fugă! Ritmul de viață cotidian nu ne lasă opțiunea să mâncăm în tihnă, nu ne desprindem fizic și mental de locul de muncă. Mâncăm ce apucăm, pe fugă. În timp, repercursiunile apar. Chinezii spun că mâncarea se consumă în tihnă, se mestecă încet. Creierul are nevoie de 20 de minute până transmite senzația de sațietate, de aceea mâncatul pe fugă nu este o soluție.
Citește continuarea pe CSID.