V-ați întrebat care shaorma este sănătoasă, de fapt? Doctorul Adrian Copcea demontează mitul shaormei și explică motivul pentru care acest preparat ar putea să nu facă parte din topul celor mai nesănătoase produse de tip fast-food.
Shaorma a devenit unul dintre cele mai populare preparate de tip fast-food, în România, în ultimul deceniu. Potrivit unei analize, România ar acoperi 69% din comenzile de kebab din regiunea Europei de Sud-Est. În 2022, de exemplu, românii comandau o shaorma la fiecare zece secunde. Peste 3,3 milioane de porții au fost livrate către români, în 2022. De-a lungul ultimilor ani, specialiștii în nutriție au explicat modul în care acest preparat poate deveni mai sănătos. Preparatul poate fi considerat o adevărată „bombă” calorică, având în vedere mixul de cartofi prăjiți, sosuri și carne. Doctorul Adrian Copcea, însă, demontează mitul shaormei, precizând că nu ar dori să integreze preparatul în topul celor mai nesănătoase mâncăruri de tip fast-food.
„Mă amuz mereu că la exemple de mâncare proastă unul din reflexele multora e „şaorma”…iar la mine nu e chiar în top 10. Adică şi şaorma asta are extreme, cum şi salatele pot avea extreme şi cum şi prăjiturile şi multe alte alimente au extremele lor. Iar de ce nu-mi vine şaorma în topul alimentelor nesănătoase e pentru că în principiu structura ei e: pâine + carne + legume + cartofi prăjiţi + sosuri, iar cu ultimele se poate jongla plus/minus sau chiar se poate jongla calitativ: un sos tzatziki e diferit de o maioneză”, susține doctorul Adrian Copcea.
Vezi și Cum să faci gyros ca în Grecia? SECRETELE care te vor ajuta să nu dai greș niciodată!
În continuare, medicul a explicat de ce shaorma ar putea fi un preparat mai sănătos, spre deosebire de alte produse fast-food existente pe piață. A luat fiecare element în parte: pâine, legumele, carnea, cartofii prăjiți și sosurile.
„Pâinea. Şaorma are lipie, salata poate avea crutoane şi e fix la fel. Cu eventuale subtilităţi legate de prăjirea pâinii dar, per total, lipie versus crutane, în funcţie de gramaje…cam 1-1.
Legumele. Aici e 1-0 pentru salată, că sunt mai multe. Dar aici zic eu că e nedrept pusă la zid şaorma, deşi e una din variantele de fast-food care, totuşi, au legume. Ceea ce nu putem spune despre patiserii, covrigi, biscuiţi şi multe altele. Ba chiar aş zice că între şaorma şi hamburger de departe e preferabilă şaorma, inclusiv pe criteriul ăsta.
Carnea. Sigur că în una din ele, şaorma, carnea e o vedetă, la salată se poate lucra cu alte ingrediente. Cum carnea nu e nici bună nici rea, poate că chiar e bună la o şaormă cantitatea mai mare de carne. Apoi şi carnea poate fi de diferite feluri. Este în Cluj şi o şaormă foarte bună cu carne de curcan. Sunt şi salate cu carne de vită excepţională (eu îmi comand când am ocazia). Dar, per total, ar putea fi 1-1 dacă e să luăm, global, carnea.
Cartofii prăjiţi. Aici o salată fără cartofi prăjiţi bate o şaorma cu cartofi prăjiţi. Desigur. Nici nu are rost să explic.
Sosurile. Fix cum poţi pune sosuri la şaorma poţi pune şi la salată. Depinde ce sos, cât. Sunt sosuri foarte dense caloric, cele care au ulei, şi sosuri uşoare, cum pot fi tzatziki, diferite sosuri pe bază de iaurt sau sosul picant. Te poţi păcăli şi cu un ulei la salată şi poate salata să iasa mai consistentă decât o şaorma dacă e cu crutoane şi ulei, iar şaorma e cu tzatziki şi cu sos picant. De exemplu.
Caloriile totale. Aici e clar că şaorma cu de toate bate multe alimente dacă e mare, şi de obicei cam de asta îşi ia lumea şaorma: pentru că e ruptă de foame şi vrea mult, nu vrea două frunzuliţe. Dar exact la fel o salată se poate face consitentă şi cu ingrediente bune, dar cu mai multe calorii. Totuşi, per total, la capitolul ăsta putem zice totuşi că e 1-0 pentru salată, în general. Dacă „salată” descrie un fel de mâncare care are multe frunze, cum de obicei e o salată standard”, a mai precizat medicul.
Medicul susține că preparatul de tip fast-food poate să „bată” salata la proteine. Însă, în aceeași măsură, ambele pot avea la fel de mulți carbohidrați. De altfel, doctorul a susținut că shaorma artizanală cu un sos light poate fi o alegere în cazul celor care doresc să consume acest preparat, însă într-un mod mai sănătos!
„Cam de asta spun eu că şaorma nu e chiar în topul alimentelor nesănătoase, mai ales dacă nu are cartofi prăjiţi şi sosuri grele şi e o lipie cu carne, legume şi, eventual, sosuri mai uşoare. Ba chiar e mult mai sănătoasă decât majoritatea alimentelor de tip fast-food.
Am făcut postarea doar ca să „dezmembrăm” un pic cele două şi să vedem DE CE ar fi o salată mai bună decât o şaorma şi DACĂ chiar e aşa. Poate că da, poate că nu… Depinde la ce ne uităm. Iar ultimul motiv pentru care nu sunt foarte „anti-şaormă” e că, totuşi, ingredientele le vezi acolo, exact cum le vezi şi la salată, ceea ce in această lume ultra-procesată a alimentelor e deja un mare plus. De departe o şaorma e mai bună decât nişte biscuiţi sau nişte patiserii cu cola, ca să zic aşa, mai simplu şi mai la obiect.Mesajul general e că dacă ştim la ce să fim atenţi, putem judeca un pic mai bine alimentele, indiferent de „aura” pe care o au la o judecată în viteză. Dar, altfel, da, probabil că dacă etalonul pentru şaorma e „şaorma cu de toate”…sunt acolo şi bune şi rele. De fapt problema de bază era la cartofi prăjiţi cu sos. Nu la şaorma. Iar dacă deranjează pe cineva şaorma, există mult mai eleganta idee de „wrap” care mie îmi place foarte mult. Adică tot şaorma, dar cu o aură mult mai bună. 😊
Poate v-am făcut poftă şi de şaormă. Cine ştie. 😊 Dar, dacă e pe-aşa, o şaormă artizanală, cu ingrediente bune, eventual cu sosuri mai light, e o idee bună oricând!…Nu cuvântul „şaorma” trebuie să fie problema. Ba chiar dimpotrivă. Ideea de a aglomera ingrediente bune într-o chestie pliabilă, precum lipia, mie chiar mi se pare foarte bună”, a mai precizat doctorul, pe Facebook.
Sursă foto: Facebook