Efectele devastatoare ale izolării. Neurochirurg: Între patru pereți ne tâmpim! / Ce soluții recomandă specialistul

Neurochirurgul Alexandru Vlad Ciurea susține că rutina zilnică repetitiv și limitată între patru pereți poate duce la efecte precum tulburări de memorie, dezorientare, probleme de echilibru sau lipsa coordonării. Specialistul recomandă, mai ales oamenilor vârstnici, să iasă afară din casă și să socializeze, pentru a stimula creierul și imunitatea.

Alexandru Vlad Ciurea punctează faptul că în lunile de izolare, în care am stat în casă, făcând aceeași rutină și discutând, mai mult sau mai puțin, doar cu aceeași oameni, „nu am făcut decât să ne tâmpim”, potrivit Digi24.

Neurochirurg: Între patru pereți ne tâmpim!

„Am observat ceva, încă nu sunt raportate, la pacienții mei care au fenomene ușoare, că evoluează. Mi-e foarte jenă să-i arunc în față unei doamne, domn – «dumneata ai Alzheimer». Toți vin în ultimul timp, de la o anumită vârstă, cu tulburări de memorie, dezorientare, probleme de echilibru sau nu mai au coerența gestului, scapă paharul. De ce? «Mama e stresată, bunica nu se mai coordonează». Altceva este. Conexiunile în sistemul nervos nu se mai fac corect, pentru că această izolare nu a dus la ceva bun. Între patru pereți, uitându-ne eventual la TV sau discutând aceleași lucruri în familie nu am făcut decât să ne tâmpim luni și luni de zile. Trebuie să ieșim afară! Omul este un produs social, trebuie să vorbească, să comunice, trebuie să colaborăm, să socializăm între noi”, a explicat neurochirurgul.

De asemenea, specialistul recomandă și câteva activități astfel încât dezvoltarea cerebrală să continue, mai ales în cazul vârstnicilor.

Gândirea pozitivă și imunitatea

„Este nevoie să schimbăm rutina. În acest moment ne-am izbit de ceva nou și în această situație nouă în care ne aflăm trebuie să ne adaptăm. Persoanele în vârstă, nu-i lăsați în casă. Scoateți-i măcar pe o bancă, în parc, să socializeze, să vorbească, să joace șah, să facă cuvinte încrucișate. Toate lucrurile acestea dezvoltă cerebral o grămadă de activități. Foarte multă lume, am constatat în ultimul timp, vin în familie și spun că parcă uită, nu mai știe, pune cheile în frigider. Această adunare face foarte bine pentru toată lumea. Schimbul de idei, vederea. Faptul că unul are o cravată mai frumoasă, o îmbrăcăminte mai superbă, o coafură. Asta face foarte bine, nu este invidie, nu este gelozie, este o gândire pozitivă. Aici urmează și al doilea element, descărcarea endocrină, și al treilea element, imunitatea”, a mai explicat Alexandru Vlad Ciurea.

Neurochirurgul punctează și importanța unei stări de spirit bune și a unei gândiri pozitive în ceea ce privește sănătatea creierului.

„Gândurile pozitive – așa trebuie să fim. Dacă suntem încruntați, supărați, atunci nu obții nimic, nici interlocutorii tăi, nici cei de la servici, nici cei de acasă, în continuu. Asta nu duce la nimic bun. Scade și imunitatea și te face vulnerabil la COVID. Una dintre mijloacele de luptă împotriva COVID-ului este imunitatea, deci gândurile bune, starea noastră de sănătate, de prospețime, activitatea fizică și gândirea pozitivă”, a explicat profesorul de neurochirurgie.

Ce alimente sunt bune pentru creier

„Una este plăcerea de a mânca și alta este creierul. Creierul este foarte interesant. Lui îi place carnea foarte slabă, peștele, îi plac toate semințele, fructele, elementele care au vitamina E, B12, nucile, toate măslinele, mango, avocado. Sunt foarte bogate pentru transmițători de substanțe, pe care creierul le absoarbe. Ciocolata, cafeaua, ceaiul verde, acel curcuma, foarte favorabile pentru creier. Peste toate, foarte foarte multă apă. Eu sunt de acord cu un pahar de vin roșu, care desface vasele cerebrale. Vinul roșu și toate acestea stimulează imunitatea, organismul”, a recomandat specialistul.

Cuvintele frumoase, muzica bună, dansul și îmbrățișările, elemente cheie

„Îndrăgostiții dorm îmbrățișați. De ce? Sunt acei feromoni între ei, care se transmit de la unul la celălalt. Ne putem îmbrățișa în familie. Aceste lucruri extrem de simple: cuvinte frumoase, o muzică bună, un sărut, o îmbrățișare, părinți, copii, contează enorm pentru cei mici și cei mari. Aș recomanda dansul. L-am și trecut într-o lucrare a mea despre Alzheimer, în care vorbeam că dansul este un element important. Muzică, dans, apropiere, îmbrățișare, coordonare”, a transmis specialistul în neurochirurgie”, a mai precizat acesta.