EXCLUSIV | Medicul Octavian Jurma: „Îngrijorarea pentru copii ar trebui să fie la alerte maxime. Numărul de internări pediatrice este cel mai mare de la începutul pandemiei. În România, deschiderea școlilor este urmată inevitabil de un val epidemic”

Medicul Octavian Jurma a declarat pentru Gândul că, în realitate, valul șase a fost mult mai amplu decât a fost reflectat de datele oficiale prezentate de autorități. Acesta susține că, ceea ce urmează acum în România, ține foarte mult de gradul de testare, dar și de felul în care se va comporta populația. Octavian Jurma trage un semnal de alarmă în privința infectării copiilor și devoalează că numărul de internări în cazul acestora este cel mai mare de la începutul pandemiei. Mai exact, acesta susține că internările pediatrice reprezintă în prezent în jur de 16%, comparativ cu valul cinci, când procentul era de doar 8%.

Medicul aduce în discuție și întrebarea ce o să facem cu școlile, explicând că, inevitabil, în România deschiderea unităților de învățământ a fost urmată, fără excepție, de un val epidemic. Octavian Jurma mărturisește că în țara noastră sacrificarea unor lucruri pentru un confort pe termen scurt ne va costa foarte mult pe termen lung.

Octavian Jurma –  care folosește metode statistice şi algoritmice pentru studiul  pandemiei, având publicate multiple studii în neuroştiinţe şi biologie moleculară în SUA – recunoaște că nimeni nu poate să prezică în mod real cum va arăta vârful unei pandemii. Susține însă că, din calculele sale, în luna august, am putea avea un număr relativ de 8000 de cazuri pe zi.

„Avantajele testării sunt foarte mari și anul acesta a debutat cu un număr foarte mare de teste”

„La noi, din cauza felului în care se testează avem o curbă epidemică și în interiorul săptămânii. Nu avem o bază constantă de testare și atunci avem vârful de teste care se raportează de obicei marțea și cu vârful de cazuri. După aceea, numărul de teste continuă să scadă și asta trage în general jos și valorile pe care le avem. Și atunci este puțin un gen de oul sau găina?

Ce se întâmplă: scade numărul de cazuri și, prin urmare, scade numărul de teste? Sau scade numărul de teste în mod deliberat și de asta scade numărul de cazuri? Opinia mea este că avem o testare reactivă, adică oamenii pur și simplu testează pasiv doar oamenii care se prezintă cu simptome sau care au nevoie de testare și atunci scăderea testării reflectă și o scădere reală a numărului de cazuri. Avantajele testării sunt foarte mari și anul acesta a debutat cu un număr foarte mare de teste.

Acum, fie s-a scăzut numărul de teste în mod deliberat ca să avem mai puține cazuri, ceea ce nu cred, fie numărul de cazuri este dublu, lucru care se vede în rata de pozitivare care este dublă față de același număr de cazuri. Asta înseamnă că, în realitate, valul acesta a fost mult mai amplu decât a fost reflectat de datele oficiale și că în cel mai fericit caz putem spune că au fost undeva la 20.000 de cazuri în vârf.”

„Dacă nu mai pot să fac izolare în masă, pot să fac tratament în masă. Acesta ar fi pasul următor!”

În tot acest context, cu o pandemie care baleiază dintr-un val în altul, Octavian Jurma pledează și încurajează trecerea la un tratament în masă – în care omul să primească medicație cu antivirale la domiciliu – în locul izolării în masă, considerând acest lucru un următor pas simplu de urmat.

Interlocutorul Gândul susține că „efortul medicației sanitare este acuma să împiedice ca acest val uriaș de infectări să ajungă în spitale unde poate să blocheze orice spital din lume, nu doar din România.”

„Al doilea factor important pentru care testele sunt importante îl vedem în managementul pandemiei în țări cum este SUA, de exemplu, în care sunt aceste microcentre, corpuri de testare pe care le au ei. Acolo, în momentul în care ești testat și ești descoperit pozitiv, atunci ți se dă și medicația acasă. Adică, efortul medicației sanitare este acuma să împiedice acest val uriaș de infectări să ajungă în spitale unde poate să blocheze orice spital din orice lume, nu doar din România.

Modul cel mai sigur este acela ca omul să mai fie nevoit să meargă la spital pentru a avea acces la antivirale din cea mai nouă generație, cum este Paxlovid, ci poate să plece acasă cu tratament. Atunci, pot să fac tratament în masă dacă nu mai pot să fac izolare în masă, pentru că ăsta ar fi pasul următor. Așa cum au vrut să facă în România cu iodura de potasiu.

Dar ați văzut că pentru medicii de familie din România este deja o povară, toate chestiile astea li se dau lor… Medicina de familie în România nu este pregătită pentru tratament în masă ca în Germania sau în alte țări. În România, medicina este centrată pe spital și atunci spitalele se vor bloca”, explică Octavian Jurma.

„Într-un fel sau altul, virusul va muri dacă noi nu-i permitem să circule”

„Ceea ce urmează acum în România ține foarte mult de testare și de felul în care se va comporta populația, pentru că pandemia, prin definiție, este rezultatul unui comportament social. Într-un fel sau altul, virusul va muri dacă noi nu-i permitem să circule. Noi nu am avut nicio singură zi fără cazuri în România. El a scăzut mereu, dar niciodată nu am avut zero cazuri. Orice pandemie începe cu un singur caz.

Nu poate nimeni să prezică real cum va arăta vârful unei pandemii. Am avut o prognoză foarte corectă în valul cinci pentru că am presupus o anumită rată de testare și o anumită rată de infectare a populaței, în condițiile în care pandemia va fi lăsată să evolueze liber. Avem un debut acum opt săptămâni, la începutul lunii iunie și în mod predictibil era unul din scenarii că s-ar putea să avem acest debut de platou sau de scădere a ratei la începutul lunii august, nu la mijlocul ei cum arătau simulările guvernamentale.

Deci, într-o formă sau alta, s-a confirmat că vom ajunge la un vârf la sfârșitul lunii iulie, eu mă așteptam să fie spre 20.000 de cazuri. Perioada următoare urmează fie un platou ca în scenariul anului 2020, deci am avea până după deschiderea școlilor, în luna august, un număr relativ în jur de 8000 de cazuri pe zi. Dacă se menține acest aspect, asta înseamnă că spitalele noastre se pot descurca, spitalizările vor rămâne în zona asta 4000-5000 de cazuri, iar internările la ATI nu vor trece de 500″, mărturisește medicul Octavian Jurma.

 

„Noi nu avem cale de mijloc, preferăm extremele. Valul trei a fost un val rațional gestionat”

Octavian Jurma susține că deschiderea școlilor ar trebui să reprezinte o prioritate pentru guvernanți, iar dacă ne vom confrunta cu un al șaptelea val, acesta să fie gestionat rațional și echilibrat. Medicul aduce în discuție și conduita autorităților, despre care spune că „efortul lor nu panica populația a devenit atât de mare” a ajuns să se transforme de multe ori într-unul negaționist.

„Vedem și la copii o scădere a numărului de internări. Numărul de internări a copiilor ca procent este cel mai mare de la începutul pandemiei, deci internările pediatrice reprezintă acuma în jur de 16% din totalul internărilor, în vreme ce în valul cinci era 8%.

Deci este aproape dublă virulența față de copii, comparativ cu versiunea BA.1 a Omicron. Față de Delta, care a avut un maximum de 4% internări în rândul copiilor, Omicron BA.5, în formula asta și BA.2 sunt de patru ori mai virulente față de copii decât Delta. Vestea bună este aceea că, față de adulți, este semnificativ mai puțin virulentă. Îngrijorarea pentru copii ar trebui să fie însă la alerte maxime.

Copiii la noi nu prea sunt vacinați și presupunerea mea este că se și infectează într-un număr mai mare. Dar, suntem în vacanță și aceste valori mult mai mari sunt în vacanță. Ce se va întâmpla însă când se deschid școlile? Și asta este o întrebare la care nu vrem să aflăm răspunsul după. Noi nu avem cale de mijloc, preferăm extremele. Valul trei a fost un val rațional gestionat.”

„Nimic nu este exclus într-o pandemie. Acuma suntem dezarmați și din punct de vedere legislativ”

„Întrebarea este ce o să facem cu școlile? Pentru că, inevitabil, în România deschiderea școlilor este urmată de un val epidemic. Nu avem nicio excepție. Avem cinci deschideri de școală, toate au fost urmate de valuri epidemice. Ar fi prima excepție să se deschidă. Nu este exclus, deoarece nimic nu este exclus într-o pandemie.

Însă, probabilitatea ca, după deschiderea școlilor, să avem o recidivă a valului, să avem o nouă fază de creștere este foarte mare. Ați văzut că și domnul ministru Rafila a anunțat că este posibil să avem un val șapte. Acuma suntem dezarmați și din punct de vedere legislativ, ceea ce reprezintă o problemă în sine. Noi nu putem impune masca și lucrurile acestea elementare. Nu le putem cere oamenilor să se testeze dacă intră într-un spațiu public.

Depindem integral de buna-credință a oamenilor. Iar oamenii sunt permanent bombardați cu știri negaționiste, inclusiv comunicarea Guvernului este mai degrabă înspre a-i liniști. Adică, efortul de a nu panica populația a devenit atât de mare, încât uneori Guvernul în sine sună aproape negaționist.”

 

Alexandru Rafila, despre un al șaptelea val al pandemiei

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că la jumătatea lunii august vom intra într-o fază de stabilizare a număului de cazuri de COVID-19, precizând că folosirea măştii de protecţie în mijloacele de transport în comun este esenţială pentru ţinerea sub control a pandemiei. Rafila a precizat că este posibil un val 7 al pandemiei la finalul anului.

„Cred că la jumătatea lui august vom intra într-o fază de stabilizare a numărului de cazuri, dar, pe de altă parte, sigur, orice activitate, una care indică mai multă mobilitate, aglomeraţie în mijloace de transport în comun… Depinde foarte mult, însă, dacă în septembrie, când începe şcoala, folosim masca, mai ales că se mai şi răcoreşte, în mijloacele de transport în comun. Eu cred în continuare că este elementul esenţial pentru ţinerea sub control a pandemiei”, a transmis ministrul Sănătăţii.

Întrebat dacă este posibil să avem un val șapte la finalului anului, ministrul Sănătăţii a răspuns: „E posibil, dar nu vreau să speriem lumea, nu are niciun fel de rost. Trebuie să fim echilibraţi. Până la urmă, important este să nu avem victime.”