EXCLUSIV | Mihai Netea, cercetător român în Olanda: „Ultimul val de coronavirus a început deja la nivel mondial. Trebuie să ne obișnuim cu virusul și să ne trăim viața. Avem tratamente mai bune în COVID decât în gripă”
Mihai Netea, medic și profesor universitar olandez de origine română, specializat în boli infecțioase, imunologie și sănătate globală, spune, într-un interviu pentru Gândul, ce lucruri s-au schimbat în perioada pandemiei și ce pași uriași s-au făcut în medicină și cercetare. La mai bine de doi ani de pandemie, cercetătorul susține că avem tratamente mai bune în COVID decât în gripă, o boală cu care ne confruntăm de sute de ani.
În ceea ce privește imunologia, Mihai Netea susține că, în ultimii doi ani, s-a făcut un progres foarte mare în cazul combinației între antibiotice și tratamentul imun la boli infecțioase. Totodată, medicul recunoaște că, în prezent, imunoterapia tratează aproximativ 20-25% dintre pacienții cu cancer.
Cercetătorul olandez de origine română, care a primit cel mai important premiu de știință din Olanda, Premiul Spinoza, concluzionează că – dincolo de temeri, vieți pierdute, restricții – pandemia a fost lecția unei întregi lumi. În tot acest peisaj pandemic, cu o lume care baleiază între valuri de infecții cu tulpini ale coronavirusului, Mihai Netea spune că, în momentul în care o societate întreagă investește în cercetare într-un anumit domeniu – așa cum s-a făcut în pandemie – se vede clar cât de repede și de eficient se poate progresa în domeniul respectiv.
În plus, cercetătorul este de părere că izbucnirea acestei pandemii a solidarizat breasla medicală și pe cea a cercetătorilor, dar în același timp a readus în prim plan importanța medicamentelor pe bază ARN-ului mesager.
„Medicii sunt mult mai deschiși în a accepta și a testa terapii imune la boală”
„S-au schimbat multe lucruri foarte importante, dar în același timp, lucrurile de bază au rămas la fel. În ultimă instanță, să zic așa, medicina – contactul direct cu pacientul, ce facem pentru pacient – asta nu se schimbă, chiar și după o pandemie. Dar, sunt anumite lucruri importante, anumite componente care s-au schimbat foarte mult.
De exemplu, felul în care colaborarea dintre anumite specialități s-a făcut în timpul pandemiei, a fost mult mai strâns decât a fost înainte, ceea ce este un lucru pozitiv. Bine, din păcate, am avut nevoie de pandemie ca să redescoperim anumite lucruri importante. Deci, colaborarea între pacienți, felul în care se schimbă informația în privința unei boli noi, este mult mai rapidă acum decât a fost înaintea pandemiei.
Au fost, de asemenea, anumite tehnologii care s-au dezvoltat foarte mult, fiindcă orice situație de criză duce la dezvoltarea unor tehnologii. Și mă refer nu doar la tehnologie directă, să zicem așa, la medicamente pe baza ARN-ului mesager – care, dintr-o dată, lumea și-a dat seama cât de importante pot fi – și care este una din descoperirile care s-au impus datorită pandemiei, dar și la felul în care se face imunoterapia, de exemplu.
La bolile severe este mult mai bună și medicii, în general, sunt mult mai deschiși, mult mai activi în a accepta și a testa terapii imune la boală. Deci, acestea sunt câteva din lucrurile foarte importante. Pe de altă parte, bineînțeles, comunicarea cu pacientul, felul în care interacționăm cu pacientul și trebuie să avem grijă de el, lucrurile acelea de bază au rămas aceleași. Și ele trebuie să rămână întotdeauna aceleași”, spune Mihai Netea.
„Progresul în imunologie este incredibil de mare”
În ceea ce privește domeniul de care se ocupă și importanța lui, cercetătorul român Mihai Netea a precizat că imunologia este unul dintre domeniile medicale care se schimbă cel mai puternic, datorită faptului că există un progres extraordinar. Medicul susține că aproape nu există boală în momentul acesta în care sistemul imun să nu fie implicat, începând de la infecții și mergând până la cancer.
Cercetătorul a mărturisit că, deși ultimii ani nu fost deloc ușor de gestionat, progresul făcut a dus la un număr din ce în ce mai mare de medicamente care se bazează pe reechilibrarea sistemului imun.
„Referitor la pacienți, aproape că nu există boală, în momentul acesta, în care sistemul imun să nu fie implicat, începând de la infecții, unde este foarte simplu de înțeles cum, mergând la cancer, unde sistemul imun și celulele sistemului imun au un rol crucial pentru apărarea noastră, și mergând după aceea la bolile cronice, unde, din păcate, dezechilibrul unor componente ale sistemului imun duc la boală, la inflamație în artere – și avem arteroscleroză și infarct miocardic – la inflamație în creier – și facem, din păcate, Parkinson și Alzheimer, până la bolile inflamatorii de intestine și artrita reumatoidă.
Deci, sistemul imun este important pentru imensa majoritate a bolilor, iar progresul care s-a făcut în ultimul an a dus la un număr din ce în ce mai mare de medicamente care se bazează pe reechilibrarea sistemului imun.
Practic, progresul a început cu bolile autoimune, unde foarte multe tratamente s-au dezvolvat începând de acum 20-25 de ani, care readuc un echilibru în sistemul imun până la cancer, unde imunoterapia în cancer a devenit dintr-o dată de succes în urmă cu 5-7 ani, practic, a redevenit de succes și are un rol foarte important acum”, a explicat Mihai Netea.
„Pentru prima dată, s-a investit masiv în imunoterapia din bolile infecțioase”
Medicul Mihai Netea a dezvăluit că, în momentul de față, imunoterapia tratează 20-25% dintre pacienții cu cancer. Acesta susține însă că progresul care va continua în medicină și în cercetare va duce la posibilitatea de a trata un procentaj tot mai mare din acești pacienți pe baza tratamentelor imune.
„În ultimii doi ani, practic, s-a făcut un progres foarte mare privind combinația între antibiotice și tratamentul imun la boli infecțioase, componente importante din progres având, din păcate, din nou, pandemia, fiindcă aici s-au făcut investiții foarte mari pentru a se înțelege sistemul imun în infecții.
Pentru prima dată, s-a investit masiv în imunoterapia din bolile infecțioase și, datorită acestor investiții masive, practic, avem tratamente mult mai bune. Paradoxal, avem tratamente mai bune în COVID decât în gripă, o boală pe care o știm de sute de ani, COVID-ul îl știm de doi ani și noi putem trata în momentul ăsta mai bine COVID-ul decât gripa. În momentul în care o societate întreagă investește în cercetare, într-un anumit domeniu, cât de repede poate progresa domeniul respectiv”, a mai spus Mihai Netea.
„În momentul acesta, în multe țări, crește numărul de îmbolnăviri cu COVID”
În ceea ce privește apariția unui al șaselea și apoi unui al șaptelea (posibil) val al pandemiei, Mihai Netea susține că nimeni nu ne poate garanta nimic 100%. Specialistul explică însă că, așa cum am învățat să trăim și cu alte virusuri, va trebui să învățăm să ne continuăm viața cu un virus în plus, de care să avem cunoștință și să-l tratăm atunci când este nevoie.
„Practic, ultimul val a reînceput deja la nivel european, mondial, fiindcă sunt două subvariante de Omicron care infectează și mai ușor decât varianta inițială. Și în Olanda, în Anglia, în momentul acesta, în multe țări crește numărul de îmbolnăviri cu COVID, dar numărul de spitalizări este mai mic decât în ultimele valuri.
Deci, că vor fi valuri în care crește numărul de infectări și un pic numărul de oameni în spital, asta va fi probabil. Și dacă îl numim valul șase, e ok, e corect să-l numim valul șase, dar va fi, cred eu, un val mult mai puțin grav decât valurile trecute. Cel puțin, aceasta este speranța.
Nimeni nu poate exclude 100% să apară o nouă variantă care este mai agresivă și mai infecțioasă. Pe de altă parte, să nu uităm că noi trăim cu foarte multe virusuri și virusul gripei produce un val în fiecare an pentru că apar subvariante. Aceasta este viața pe care noi o trăim de milioane de ani și nu o să se schimbe.
Acum avem un virus în plus, care va da și el valurile lui, care să sperăm că vor fi tot mai mult puține. Eu zic că trebuie să ne obișnuim cu el, să-l avem în cap, să știm că este și să-l tratăm când este nevoie, dar să ne trăim viața mai departe”, susține Mihai Netea.
„În Olanda, vaccinarea s-a făcut la 86-87% din populație”
Mihai Netea a vorbit și despre importanța vaccinului în contextul pandemic, recunoscând însă că și în Olanda au existat persoane care au refuzat vaccinarea. Concluzia cercetătorul este aceea că vaccinul a apărat și a salvat milioane de vieți din lumea întreagă.
„Peste tot există oameni care au alte gânduri și alte păreri și, în ultimă instanță, este un lucru sănătos în societate să ai altă părere. În cazul acesta, cu vaccinurile, categoric adevărul științific a stat de partea vaccinului, în sensul că vaccinul a apărat și a salvat sute de mii, milioane de vieți.
Dar și aici a existat un procentaj de 10-15% din populație care nu a dorit să se vaccineze, dar proporția a fost mult mai mică decât în România. Deci, până la urmă, aici cred că vaccinarea s-a făcut la 86-87% din populație. Asta a dus la diminuarea mortalității semnificativ, din păcate, față de România, unde, mai ales acum un an, la sfârșitul lui 2021, mortalitatea a fost absolut nenecesar de mare din cauza procentajului mic de vaccinare”, a mai spus cercetătorul român din Olanda.
Mihai Netea, cercetătorul român care a primit Premiul Spinoza
Mihai Netea s-a născut în 1968 și a studiat medicina la Cluj-Napoca. Și-a făcut doctoratul și specializarea în medicină internă și boli infecțioase la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda. În prezent, conduce Divizia de medicină experimentală a Departamentului de Medicină Internă, Centrul Medical al Universității Nijmegen.
Interesele sale științifice sunt concentrate pe înțelegerea răspunsului imun în timpul infecțiilor severe, precum și pe influența factorilor genetici care influențează biologia populațiilor umane. I-a fost decernat Premiul Spinoza în 2016, iar din același an este membru al Academiei Regale de Știință din Olanda.
Mihai Netea este laureat a numeroase premii, beneficiar al multor granturi internaționale și colaborator al unor importante institute internaționale, precum și autor a numeroase studii științifice în domeniul imunologic și al bolilor infecțioase, fiind considerat un deschizător de drumuri în cercetarea sistemului imunitar.
În 2016, organizaţia olandeză pentru Cercetare Știinţifică, NWO, i-a decernat Premiul Spinoza în valoare de 2,5 milioane euro, pentru continuarea cercetării sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele.
În ce priveşte producţia sa ştiinţifică, în bazele de date figurează cu 729 de lucrări, citate în total de 31.016 ori, având un indice h de 90. Mihai Netea a lansat la București cartea „O istorie genetică (incompletă) a românilor”, apărută la Editura Humanitas.