Legătura dintre stres și infarct, explicată de cercetătorii americani

Potrivit acestui studiu, publicat duminică în revista științifică Nature Medicine, stresul cronic „afectează sistemul imunitar, crescând numărul de globule albe și agravând inflamațiile de la nivelul plăcii de aterom din artere”.

Globulele albe joacă un rol esențial în lupta contra infecțiilor. „Dar, atunci când există prea multe sau când ele se află la locul nepotrivit, pot deveni nefaste”, a subliniat Matthias Nahrendorf de la Harvard Medical School din Boston, unul dintre autorii studiului.

Placa de aterom este o acumulare progresivă de depozite de grăsime pe pereții arterelor care sfârșesc prin a se întări și a se îngusta. Atunci când o astfel de placă se rupe sau se desprinde de pereții arterei, ea poate să formeze cheaguri sangvine, capabile să genereze infarcte și AVC-uri.

Oamenii de știință au studiat 29 de medici interniști care lucrau într-o unitate de terapie intensivă, de la care au recoltat probe sangvine în timpul programului de muncă, dar și atunci când se aflau în vacanță.

Participanții au fost întrebați în legătură cu stresul resimțit la locul de muncă, prin intermediul unor chestionare.

Comparând eșantioanele recoltate, cercetătorii americani au putut să arate că stresul activează celulele sușă din măduva osoasă, provocând o supraproducție de globule albe.

Globulele în exces aveau tendința de a se agrega împreună pe pereții interni ai arterelor, agravând inflamațiile de la nivelul plăcii de aterom și ducând la formarea cheagurilor sangvine.

Într-un alt studiu, publicat în urmă cu câteva zile în mBio, revista Societății americane de microbiologie, alți cercetători au evocat rolul bacteriilor în fragilizarea plăcilor de aterom.

Potrivit lui David Davies de la Universitatea Binghampton din New York, stresul eliberează hormoni care atacă acea peliculă adezivă prezentă în interiorul arterelor.

Acea peliculă adezivă – denumit și „biofilm” – atrage și sudează bacteriile între ele. Atunci când acestea primesc un semnal molecular, se eliberează și secretă enzime, care pot la rândul lor să destabilizeze placa de aterom.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, savanții au cultivat diverse specii de bacterii prelevate din arterele carotide, pe care le-au tratat apoi cu norepinefrină, un hormon al stresului. Cel puțin una dintre ele – Pseudomonas aeruginosa – era capabilă să disperseze biofilmul.

David Davis consideră că „gestionarea” acestei bacterii în leziunile plăcii arteriale ar putea fi „la fel de importantă ca aceea a colesterolului”.

Colesterolul face parte dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, alături de hipertensiune, fumat, obezitate, diabet și predispoziții genetice.

Potrivit unui studiu francez publicat în 2013, persoanele care se plâng de efectul stresului asupra sănătății lor prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi o criză cardiacă în comparație cu persoanele care nu se declară stresate.