Luna în care mor cei mai mulți oameni din cauza infarctului

Inițial, când s-au apucat de studiul acestei probleme, oamenii de știință au crezut că situația are de-a face cu temperaturile scăzute înregistrate în această perioadă. Totuși, acest lucru s-a dovedit a fi un punct de start fals. Cercetătorii de la Universitatea California de Sud au studiat decesele cauzate de infarct înregistrate între anii 1985 – 1996 în Los Angeles, un oraș în care iernile sunt blânde, iar temperaturile minime au o anumită constanță de la an la an. Ce au observat? Numărul de decese cauzate de producerea unui infarct varia de la anotimp la anotimp, iar decesele înregistrate în luna ianuarie erau cu o treime mai multe decât în celelalte luni.  

De asemenea, cercetătorii au analizat un număr de 1,7 milioane de decese înregistrate între 2005 și 2008 în șapte zone diferite din Statele Unite, unele cu temperaturi mai ridicate, altele mai scăzute. Ei au sesizat existența aceleiași tipar în ceea ce privește mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare în aceste regiuni, cu vârful de incidență în luna ianuarie. 

Aceste rezultate se potrivesc cu cele obținute în alte zone ale globului, toate arătând faptul că mortalitatea având drept cauză o boală cardiovasculară cunoaște un vârf în lunile de iarnă, culminând în ianuarie. 

Unul dintre principalele motive ar fi schimbările în materie de poluare a aerului. În luna ianuarie crește nivelul de dioxid de azot din aer, unul dintre principalele gaze poluante și una dintre principalele cauze ale morții premature. Acest aspect este asociat deceselor provocate de bolile cardiovasculare din cauza faptului că gazele poluante ajung în sânge prin intermediul plămânilor și conduc la inflamarea vaselor de sânge. 

Un alt aspect important care conduce la apariția infarctului îl reprezintă diversele infecții. Infecțiile cunosc un vârf maxim în timpul iernii și se știe deja că există o legătură între răcelile de sezon și dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Răcelile acționează asupra capacității de coagulare a sângelui și conduce la apariția unor depozite de grăsime pe pereții arterelor principale care conduc la oprirea funcționării inimii. 

Alți factori de risc sunt nivelul ridicat de colesterol, tensiunea arterială crescută și nivelul scăzut de vitamina D. Deficiența de vitamina D este asociată cu incidența crescută a riscului de apariție a infarctului. Combinată cu ceilalți doi factori menționați, poluarea și răceala de sezon, rezultă o rețetă a dezastrului.